Pleonasme, paronime, procente şi probleme de logică: 2.069 de profesori care voiau să conducă o şcoală au fost eliminaţi marţi, 13 octombrie, după un test grilă de o oră. Au rămas în concurs 4.615 candidaţi pentru circa 7.600 de posturi de director şi director adjunct.
Rezultatele
Potrivit Ministerului Educaţiei şi Cercetării, la proba de competenţe s-au prezentat 6.684 de candidaţi din cei 6.841 înscrişi, adică 97,7%. Au promovat 4.615, ceea ce înseamnă o rată de promovare de 69,05%. Ceilalţi 2.069 nu au obţinut nota minimă 6 şi ies din concurs.
Media notelor a fost 6,45. Candidatul tipic a răspuns corect la 13 din cele 20 de întrebări, cu doar una peste prag.
Candidaţii din mediul urban au promovat într-o proporţie mai mare (70,9%) decât cei din mediul rural (65,7%). Cea mai mare rată de promovare a fost la grupa de vârstă 40–44 de ani.
Rezultatele nu sunt încă definitive. Candidaţii pot depune contestaţii în 24 de ore de la comunicarea notelor.
Mai puţini candidaţi decât posturi
Înainte de probă, ministerul raporta 8.491 de opţiuni pentru aproximativ 7.800 de posturi, un raport de 109%. Cifra arăta o concurenţă modestă, dar suficientă pe hârtie.
După test, imaginea s-a schimbat. Fără judeţul Buzău, unde concursul a fost suspendat printr-o hotărâre judecătorească, rămân circa 7.645 de posturi şi doar 4.615 candidaţi. Chiar dacă fiecare candidat promovat ar câştiga un post, peste 3.000 de funcţii de conducere ar rămâne neocupate prin concurs în această sesiune. Iar concursul abia a început: urmează proba scrisă, evaluarea planurilor manageriale şi interviul, fiecare cu propriile eliminări.
Problema exista deja înainte de test în unele judeţe. În 16 dintre ele, numărul opţiunilor era mai mic decât al posturilor, cel mai grav în Harghita (39%), Covasna (42%), Tulcea (49%), Giurgiu (60%), Caraş-Severin (68%) şi Timiş (69%).
Ce a conţinut testul
Subiectul, elaborat de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, a avut 7 itemi de raţionament verbal, 7 de raţionament numeric şi 6 de raţionament logic. Fiecare item a avut patru variante de răspuns, dintre care una corectă, şi a valorat 0,50 puncte. Toate situaţiile au fost fictive, iar enunţul a precizat că nu sunt necesare cunoştinţe de legislaţie, management sau didactică. Contextul a rămas însă mereu şcolar: regulamente interne, bugete, absenţe, comisii.
Limba română: pleonasme şi paronime
Primul item le-a cerut candidaţilor să găsească enunţul fără exprimare redundantă. Trei dintre variante conţineau pleonasme frecvente chiar în limbajul şcolilor: doi profesori care „au colaborat împreună” la un proiect, o comisie care „a anticipat dinainte” scăderea numărului de elevi şi un proiect care „a avansat înainte” conform calendarului. Singura variantă corectă era cea despre rezultatele comunicate părinţilor în ziua probei.
Al treilea item a verificat paronimele. Candidaţii au avut de ales între un elev care provine „dintr-un mediu familiar dificil”, un pericol de inundaţie „eminent”, un raport cu o perspectivă „complimentară” şi o analiză care „a relevat” o scădere a frecvenţei. Doar ultimul enunţ era corect. În celelalte trei, formele potrivite ar fi fost „familial”, „iminent” şi „complementară”.
Ceilalţi itemi verbali au fost exerciţii de citire atentă a unor reguli. Unul descria închirierea sălii de sport: cererea se depune cu cel puţin zece zile lucrătoare înainte, iar asociaţiile sportive afiliate unei federaţii au prioritate indiferent de data depunerii. Variantele greşite jucau exact pe aceste nuanţe, de pildă „zile calendaristice” în loc de „zile lucrătoare”.
Alt item i-a pus pe candidaţi în situaţia unui director care trebuie să acopere ora unui profesor de fizică absent. Procedura stabilea o ordine clară: întâi un profesor de aceeaşi specialitate, apoi unul din aceeaşi arie curriculară, abia apoi dirigintele. Cum era liber un profesor de chimie, el trebuia să suplinească, iar ora se consemna ca efectuată.
Matematică: procente, medii şi ore
Partea numerică a cerut calcule care pot fi făcute mintal, dar care ascundeau capcane. Într-unul dintre itemi, o şcoală avea 180 de elevi din 240 cu cel puţin nota 5 la Evaluarea Naţională, iar în anul următor 200 din 250. Întrebarea era cu câte puncte procentuale a crescut ponderea. Răspunsul corect este 5, de la 75% la 80%. Printre variante se afla şi 6,7, adică creşterea relativă, o confuzie frecventă inclusiv în rapoartele oficiale.
Alt item pornea de la un liceu în care 60% dintre elevi sunt fete. Din clubul sportiv fac parte 10% dintre fete şi 45% dintre băieţi. Ce procent din membrii clubului sunt fete? Deşi fetele sunt majoritare în liceu, ele reprezintă doar 25% din club.
Candidaţii au mai avut de calculat ce sumă rămâne pentru „alte destinaţii” dintr-un buget de 12.000 de lei (3.600 de lei), care clasă are cea mai mare medie de absenţe nemotivate pe elev, cu ce procent a scăzut numărul de corigenţe (30%) şi cum continuă şirul 3, 5, 9, 17, 33 (cu 65, pentru că fiecare termen este dublul celui anterior, minus 1).
Un item a amintit de problemele de la gimnaziu: doi profesori corectează 162 de lucrări. Primul începe la 8:00 şi corectează 12 lucrări pe oră, al doilea începe la 9:00 şi corectează 18 pe oră. La ce oră termină? Răspunsul este 14:00.
Logică: silogisme şi puzzle-uri
Ultimii şase itemi au fost cei mai solicitanţi. Unul pornea de la două reguli: proiectele finanţate de consiliul local au un coordonator desemnat de director, iar proiectele cu un astfel de coordonator îşi prezintă raportul în consiliul profesoral. Raportul proiectului „Grădina şcolii” nu a fost prezentat. Concluzia sigură este că proiectul nu a primit finanţare de la consiliul local.
Un alt item a cerut alegerea raţionamentului valid dintre patru silogisme. Enunţul a precizat că un raţionament poate fi valid chiar dacă premisele nu corespund realităţii, adică „toţi diriginţii sunt metodişti” poate fi o premisă perfect acceptabilă într-un exerciţiu de logică.
Cele mai lungi probleme au fost două puzzle-uri. În primul, cinci profesori (de matematică, română, istorie, fizică şi biologie) sunt de serviciu câte o zi, de luni până vineri, iar candidaţii primeau cinci indicii, de tipul „profesorul de matematică nu este de serviciu nici luni, nici vineri”. Întrebarea: cine e de serviciu joi? Răspunsul este profesorul de română, iar singura repartizare posibilă se obţine eliminând pe rând variantele.
În al doilea, directorul trebuie să formeze o comisie de trei membri din şase profesori, respectând cinci condiţii simultan. Candidaţii trebuiau să descopere care profesor face parte din orice comisie validă. Există doar trei combinaţii care respectă toate regulile, iar profesorul de istorie apare în toate.
Ce verifică, de fapt, testul
Testul seamănă mai degrabă cu probele de aptitudini folosite la angajări decât cu un examen de specialitate. Nu verifică dacă un candidat ştie să conducă o şcoală, ci dacă poate citi atent un regulament, calcula corect un procent şi urmări un raţionament până la capăt. Cu trei minute pe item, presiunea a venit mai ales din timp: problemele de logică de la final pot consuma, singure, un sfert de oră. Nota nu intră în media finală, dar proba este eliminatorie.
Ce urmează
Candidaţii promovaţi susţin proba scrisă pe 20 octombrie. Între 21 octombrie şi 4 noiembrie, comisiile evaluează planurile manageriale şi planurile de acţiune, iar interviurile au loc între 12 şi 27 noiembrie. Rezultatele finale vor fi afişate pe 9 decembrie 2026.
Medikatv.ro
