Cea mai mare parte a obiectivelor din Programele de investiţii ale Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, începând din 2018, nu au fost realizate sau au fost realizate parţial, indică raportul Corpului de Control al prim-ministrului, care precizează că în 2018 gradul de realizare a programelor de investiţii a fost de 4,31%, iar 2019 a fost de 11,67%, una dintre cauze fiind ”programarea nerealistă a obiectivelor de investiţii”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”În anii 2018 şi 2019, la nivelul CNAB S.A. a fost înregistrat un grad de realizare a Programelor de investiţii, de 4,31%, respectiv de 11,67%. De asemenea, un grad de realizare foarte scăzut a fost înregistrat la capitolul „lucrări de investiţii”, de 1,35%, în anul 2018, şi de 2,46%, în anul 2019”, relevă raportul Corpului de Control al prim-ministrului, care a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 şi până în prezent.

Poitrivit documentului, cea mai mare parte a obiectivelor/proiectelor conţinute în Programele de investiţii din această perioadă, nu au fost realizate sau au fost realizate parţial.

Cauzele identificate sunt: programarea unor obiective de investiţii fără a exista o strategie de prioritizare coerentă şi asumată la nivelul companiei; întârzieri în elaborarea şi aprobarea Referatelor de necesitate pentru unele lucrări şi/sau proiecte aferente investiţiilor; c) aprobarea tardivă a bugetelor de venituri şi cheltuieli aferente exerciţiilor bugetare din anii 2018 (la data de 16.07.2018) şi 2019 (la data de 12.08.2019)31, cauzată, în mare măsură, de procesul bugetar derulat la nivelul companiei, respectiv de avizarea cu întârziere a bugetelor anuale în cadrul AGA (pentru exerciţiul bugetar 2018 prin Hotărârea nr. 6/08.06.201832 şi pentru exerciţiul bugetar 2019 prin Hotărârea nr. 5/09.05.201933).

”În aceste condiţii, Serviciul Investiţii şi Dezvoltare a avut la dispoziţie termene relativ scurte pentru elaborarea caietelor de sarcini a procedurilor de atribuire aferente realizării obiectivelor de investiţii, întrucât potrivit instrucţiunii AB-SID IL-01/Rev.2 „Programarea elaborării caietelor de sarcini, de către Serviciul Investiţii şi Dezvoltare”, aceste proceduri se derulează după aprobarea bugetului”, indică Raportul Corpului de Control.

De asemenea,ale cauze sunt ”programarea nerealistă a obiectivelor de investiţii în raport cu capacitatea de realizare şi/sau timpul necesar de realizare al acestora, coroborată cu necesităţile operaţionale” şi ”programarea de către companie a unor investiţii fără a respecta propriile planuri de măsuri asumate sau termenele acordate de terţe entităţi de reglementare”.

Alte nereguli constatate de Corpul de Control al prim-ministrului se referă la licitaţiile şi contractele pentru servicii de curăţenie şi salubrizare, unde firma câştigătoare nu a respectat cerinţele prevăzute de companie în caietul de sarcini , respectiv a condiţiei ca prestatorul să asigure un număr minim de agenţi în ansamblu şi pe fiecare tură sau compania a aplicat procedura de negociere fără invitaţie prealabilă la procedura concurenţială de ofertare, în situaţia atribuirii contractelor sectoriale de servicii.

În ceea ce priveşte un contract sectorial de servicii din 2019, având ca obiect reparaţiile, întreţinerea, reviziile şi inspecţiile periodice ale mijloacelor auto ale companiei, la nivelul CNAB S.A. nu s-a realizat urmărirea modalităţii de exploatare şi întreţinere a autovehiculelor, în subsidiar cu urmărirea modalităţii de stabilire a necesarului de servicii de service, fapt ce creează premisele nerespectării principiului economicităţii.

”Astfel, s-a constatat faptul că, în cazul unor autovehicule din parcul auto al companiei, au fost decontate sume semnificative raportate la valoarea de achiziţie a respectivelor active, înregistrându-se o prezenţă în service cu o frecvenţă relativ mare , spre exemplu, costurile acestor servicii, pentru un autovehicul marca Dacia Duster, fiind cuprinse între 1.098,21 lei/lună şi 1.894,71 lei/lună”, se arată în document.

Referitor la achiziţiile directe, a reieşit faptul că CNAB S.A. a achiziţionat direct anumite produse/servicii cu toate că valoarea acestora a depăşit pragul legal până la care entitatea contractantă a avut dreptul de a efectua achiziţii în acest mod.

De asemenea, Corpul de control a constatat nereguli şi în ceea ce priveşte modificarea, derularea şi încetarea unor contracte de asociere în participaţiune încheiate de CNAB S.A.  

Nereguli au fost găsite şi în legătură cu contractul CNAB S.A. cu un cabinet individual de avocatură şi creanţele companiei derivate din activităţile de parcare publică.

”În ceea ce priveşte prescripţia unor creanţe şi derularea Contractului consolidat de asistenţă juridică, înregistrat la CNAB S.A. cu nr. 62/C/01.03.2011 În perioada 2013-2018, la nivelul CNAB S.A., creanţele rezultate din activitatea de parcare, acţiunile judiciare şi procedurile de recuperare relative la aceste creanţe nu au fost cunoscute într-o măsură completă şi corectă şi, în consecinţă nu au fost monitorizate, nefiind respectată obligaţia de realizare a unei bune gestiuni financiare a drepturilor companiei, prevăzută la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, cu modificările şi completările ulterioare. b) În perioada 2013-2018, nu a fost realizată şi valorificată în conformitate cu actele normative incidente inventarierea creanţelor CNAB S.A. rezultate din activitatea de parcare desfăşurată în perioada 2006-2012. În contextul prezentat anterior, evidenţa contabilă a CNAB S.A. nu a fost în măsură să asigure reflectarea unei imagini fidele a patrimoniului companiei în situaţiile financiare întocmite pentru exerciţiile financiare 2013-2018, nefiind respectate dispoziţiile incidente ce reglementează întocmirea situaţiilor financiare”, menţionează raportul.

Documentul sublininiază că ”demersulavând ca scop recuperarea prejudiciului reprezentând valoarea creanţelor prescrise, menţionate anterior, apreciat de reprezentanţii CNAB S.A. ca fiind produs prin inacţiunea cabinetului individual de avocatură, a fost efectuat cu întârziere de aproximativ 6 ani, respectiv în luna ianuarie 2020, deşi s-a cunoscut la nivelul companiei, încă din luna martie 2014, faptul că reprezentanţii cabinetului au tergiversat solicitările transmise cu privire la situaţia dosarelor aflate pe rolul instanţelor şi a dosarelor având ca obiect executarea silită în baza titlurilor obţinute, iar la nivelul CA s-a cunoscut, din data de 06.09.2018, faptul că „asupra debitelor respective a intervenit instituţia prescrierii (…)” şi s-a propus „notificarea Cabinetului Individual (…) cu privire la existenţa acestui prejudiciu şi obligaţia de a fi acoperit (…)”. 

 Totodată, încheierea contractelor de reprezentare în faţa instanţelor de judecată de către o societate civilă de avocatură, denumite „acte adiţionale de reprezentare”, s-a făcut fără îndeplinirea obligaţiei de a încheia respectivele convenţii „în situaţii temeinic justificate (…) numai cu aprobarea şi mandatarea reprezentanţilor statului (…) în organele de conducere ale acestora (…) de către ordonatorul principal de credite coordonator, în cazul celor la care statul este acţionar integral sau majoritar”.

Referitor la acordarea primelor cu caracter excepţional şi a altor drepturi de această natură, lipsa procedurilor de acordare, care să cuprindă criterii privind acordarea acestora, este considerată ”susceptibilă a genera discriminare, demotivare şi climat de muncă conflictual sau marcat de o satisfacţie redusă legată de sistemul de compensaţii şi beneficii, aspecte de natură a influenţa negativ activitatea economică a companiei”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.