Faţada de nord a clădirii Cazinoului din Constanţa este dezvelită vineri, lucrările de consolidare şi reabilitare fiind realizate în proporţie de 57%, anunţă Ministerul Dezvoltării. "Termenul astăzi aflat în vigoare pentru predarea acestei investiţii este sfârşitul lunii martie 2023, care în mod aproape sigur se va mai ajusta", a explicat ministrul Cseke Attila.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

UPDATE - Cseke Attila a declarat, într-o conferinţă de presă, că lucrările la Cazinou vor fi încheiate anul viitor. 

"Termenul astăzi aflat în vigoare pentru predarea acestei investiţii este sfârşitul lunii martie 2023, care în mod aproape sigur se va mai ajusta. Şi vreau să vă explic puţin contextul. Fiind o lucrare desăvârşită în 1910, de-a lungul timpului, de când a pornit investiţia, de doi ani şi un pic, s-a descoperit necesitatea unor lucrări suplimentare, mai ales legate de partea de consolidare a clădirii, dar şi pe partea de ornamente. Dacă vedeţi, de exemplu, cele patru turnuri de berbecuţ care impresionează pe acoperiş, ele au trebuit reconstruite complet, nu au putut fi reabilitate. (…) Aceste turnuleţe s-au reconstruit. Sunt în continuare provocări destul de mari legate de partea de consolidare, respectiv pe partea de ornamente, pe partea de arhitectură, care necesită o flexibilizare a termenului de execuţie. Eu cred că cel mai important lucru pentru noi toţi este acela de a avea o lucrare de calitate, de care să ne bucurăm cu toţii la finalul acestei investiţii”, a explicat ministrul Dezvoltării. 
 
El a precizat că, dacă va fi nevoie, va fi asigurată şi finanţare suplimentară. 
 
"Dacă va fi nevoie, în mod cert va fi şi finanţare suplimentară. Nu există probleme de angajament guvernamental din acest punct de vedere. Avem finanţarea asigurată şi pentru stadiul actual şi, dacă va fi nevoie de o finanţare suplimentară, vom asigura acest lucru”, a punctat ministrul Dezvoltării.
 
El s-a referit şi la problemele de structură de la Cazinou. 
 
"Pe partea de structură, cele mai importante probleme, dacă vreţi, care trebuiau soluţionate, sunt pe partea de est. Am fost împreună, le-am văzut, le-am văzut şi la vizita anterioară, anul trecut. Constructorul a avansat frumos, aţi văzut, s-a refăcut un zid de sprijin complet, care ţine partea de est a clădirii Cazinoului. Şi partea de subsol astăzi este consolidată la standardele actuale aflate în vigoare. Se urcă în sus cu această această investiţie. Sunt lucrări care nu puteau fi cunoscute în momentul întocmirii proiectului tehnic. Important este să găsim întotdeauna soluţii tehnice şi financiare pentru a le soluţiona. La o asemenea anvergură de construcţie, cum este Cazinoul Constanţa, era de aşteptat că se vor descoperi necesităţi de lucrări suplimentare”, a transmis Cseke Attila. 
 
Întrebat care va fi destinaţia Cazinoului după reabilitarea acestuia, ministrul Dezvoltării a răspuns: "Aici cred că trebuie să îl întrebaţi pe domnul primar şi Primăria municipiului Constanţa. Eu ştiu ceea ce se doreşte. Se doreşte să fie un spaţiu care în care să se prezinte, pe de o parte, istoria acestei clădiri, pe de altă parte, să fie ceva legat de partea specifică, dacă vreţi, a Constanţei, că suntem pe litoral, adică legat de mare. Evident, avem aici Sala Oglinzilor, care permite desfăşurarea unor evenimente culturale sau chiar de alt tip, artistice, prin grandoarea acestei săli. Adică sunt spaţii care pot fi valorificate în mod cert, dar ele vor fi stabilite ca şi atribuţie de către beneficiarul lucrării, care este Primăria Municipiului Constanţa”.
 
La rândul său, directorul general al Aedifica Carpaţi, Petre Badea, a povestit jurnaliştilor care au fost cele mai mari probleme întâmpinate în timpul lucrărilor. 
 
"Problemele de stabilitate a clădirii, deci era aproape de risc de demolare clădirea. De la fundaţii, peninsula avea calcarul fisurat şi fugea spre mare şi am pus o sută de piloţi, radierea am ancorat-o de casă, zidăriile erau cu mortar var stins cu nisip de la 1910 şi a dispărut varul în zonele unde era umiditate şi să am înlocuit multe… Deci, zidurile refăcute, planşeele, marea majoritate s-au refăcut. Erau plaşee metalice cu bolţişoare de cărămidă şi a ruginit metalul şi am înlocuit cu planşee de beton. Au dispărut pardoselile existente, care nu mai erau de valoare arhitecturală, erau făcute ulterior, prin anii '80. La început au fost mozaicuri cu desene Art Nouveau, care, datorită elasticităţii planşeelor, în timp a crăpat şi s-au dus. Noi aveam prevăzut să le reparăm, să le restaurăm pe cele existente, dar dacă s-au înlocuit planşele de beton, au dispărut pardoselile existente şi acum la Comisia de cultură şi arhitecţii au prevăzut pardoseli din marmură colorate cu desene Art Nouveau, care, normal, sunt mai scumpe multe”, a afirmat Petre Badea. 
 
Întrebat care ar fi problemele la structura de rezistenţă, Petre Badea a răspuns: "Acum nu mai sunt decât planşeul de sus, jumătatea dinspre mare, peste Sala Oglinzilor, care trebuie demolat şi refăcut. E tot o lucrare suplimentară, nimeni nu şi-a dat seama că era acoperit de o placă interioară din beton. Şi în zona de est, de acolo planşeele toate şi zidăria exterioară care e degradată cărămida, fiind spre crivăţ acolo a fost singurul loc unde cărămidă a avut de suferit în timp”.

ŞTIREA INIŢIALĂ - Au fost finalizate lucrările la faţada de nord a clădirii şi a turnurilor cu berbeci şi au fost înlăturate elementele de protecţie, clădirea fiind astfel vizibilă publicului larg care frecventează faleza Cazinoului sau Acvariul din Constanţa, conform ministerului.

”Dezvelirea Cazinoului din Constanţa, clădire unică şi reprezentativă a României, a cărei reabilitare este prioritară pentru Guvern, a fost un moment unic astăzi dimineaţa. Lucrările de reabilitare finalizate până acum subliniază monumentalitatea acestei superbe clădiri construite în stil Art Nouveau”, a declarat ministrul Cseke Attila, aflat la Constanţa, pentru a verifica stadiul lucrărilor la două obiective finanţate de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, Cazinoul şi Sala Polivalentă.

Proiectul vizând Cazinoul, cu o finanţare în valoare de aproape 90 de milioane de lei asigurată de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii, vizează consolidarea şi reabilitarea clădirii, ale cărei lucrări, realizate în prezent în proporţie de 57%, au în vedere consolidarea în vederea punerii în siguranţă, refacerea instalaţiilor, modernizarea celor existente şi realizarea de noi instalaţii conform normativelor în vigoare, reabilitarea zidului de sprijin, de apărare împotriva valurilor, refacerea balustradei metalice conform soluţiei originare şi a parapetului în stil Art Nouveau, sistematizarea verticală şi sistemele de captare a apelor pluviale cu canalizare pluvială şi cu sisteme de degivrare, sistemele de sonorizare exterioară şi interioară, iluminatul arhitectural interior şi exterior.

Un alt obiectiv important din Constanţa este Sala Polivalentă din municipiu, proiect în valoare de 96 milioane de lei, care va respecta standardele federaţiilor sportive de profil, privind dimensiunea suprafeţei de joc şi a numărului de locuri, şi va putea găzdui competiţii de handbal, baschet şi volei de nivel naţional, european şi mondial. Clădirea va avea aproximativ 4.000 de locuri pentru spectatori în gradene fixe, 1.300 de locuri în gradene telescopice, circa 800 de locuri în varianta folosirii spaţiului de joc pentru amplasarea scaunelor suplimentare pentru activităţi non-sportive, locuri pentru spectatori VIP şi reprezentanţi ai presei, precum şi locuri destinate persoanelor cu dizabilităţi, precizează Ministerul Dezvoltării.

Construit în 1910, Cazinoul din Constanţa a devenit un reper al ţărmului Mării Negre. Daniel Renard, arhitectul româno-elveţian care a proiectat clădirea, a optat pentru expresivitatea opulentă a Art Nouveau-ului pentru a ilustra modernizarea României în timpul domniei lui Carol I. După trecerea repetată a clădirii din administraţia statului în cea privată şi înapoi, Cazinoul a fost abandonat în anii 2000.

Ansamblul este alcătuit din trei elemente construite: fundaţiile cu platoul pe care se află Cazinoul, clădirea Cazinoului în sine şi clădirea Acvariului, proiectată tot de Daniel Renard, dar la o dată ulterioară. Al patrulea element este promenada ce separă Cazinoul de Acvariu şi leagă portul comercial de cel turistic, promenadă însoţită pe tot parcursul de o centură verde. Clădirea Cazinoului are trei niveluri. Interiorul spaţios şi bogat decorat face trimitere la o epocă plină de farmec. Acesta se compune dintr-un salon de intrare, săli destinate evenimentelor, spaţii tehnice şi este completat de terase deschise.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.