Administraţia preşedintelui Donald Trump a suspendat joi procesarea unor cereri de certificare a angajării necesare obţinerii rezidenţei permanente în SUA, depuse de Microsoft, Adobe şi mai multe mari companii de servicii IT, şi a lansat investigaţii asupra a nouă universităţi de prestigiu, în cadrul înăspririi măsurilor împotriva presupuselor fraude în sistemul de imigraţie, transmite Reuters.
Decizia vizează programul PERM, prin care angajatorii trebuie să demonstreze că recrutarea unui lucrător străin nu afectează salariile sau oportunităţile de angajare ale cetăţenilor americani. Procedura este obligatorie pentru majoritatea cererilor de rezidenţă permanentă bazate pe angajare şi reprezintă una dintre principalele căi prin care specialiştii străini din sectorul tehnologic pot obţine dreptul de şedere permanentă în SUA.
”Din păcate, nicio companie din Statele Unite nu a abuzat de sistem mai mult decât Microsoft”, a declarat vicepreşedintele JD Vance. Acesta a susţinut că grupul a concediat anul trecut 6.000 de angajaţi americani, în timp ce a beneficiat de 6.300 de vize temporare H-1B şi aproape 3.000 de documente de rezidenţă permanentă.
Microsoft, cel mai mare solicitant de certificări PERM, potrivit datelor Departamentului Muncii, a precizat că aproximativ 80% dintre cererile sale H-1B din ultimul an fiscal au vizat prelungirea sau modificarea statutului angajaţilor existenţi, nu recrutarea unor lucrători noi. Compania a anunţat în iulie eliminarea a 4.800 de posturi, reprezentând aproximativ 2,1% din forţa sa de muncă globală.
Secretarul Muncii, Keith Sonderling, a anunţat că suspendarea se aplică şi companiilor Cognizant, Infosys, Tata Consultancy Services, Wipro, HCL Technologies şi Capgemini.
”Nu vom accepta cereri noi şi nu vom procesa cererile aflate în aşteptare pentru certificarea permanentă a angajării care implică aceste companii”, a declarat oficialul.
Potrivit lui Sonderling, companiile vizate au solicitat, din 2009, angajarea a aproape trei milioane de lucrători străini şi au obţinut peste 230.000 de aprobări pentru vize H-1B şi peste 100.000 de certificări permanente de angajare.
Vance a afirmat că suspendările vor rămâne în vigoare atât timp cât va fi necesar, administraţia urmărind schimbarea practicilor de recrutare. Vicepreşedintele a acuzat unele companii că publică anunţuri de angajare ineficiente, pentru a putea invoca ulterior lipsa candidaţilor americani şi a justifica recrutarea unor lucrători străini plătiţi mai puţin.
Microsoft a respins implicit această acuzaţie, precizând că angajaţii săi cu vize H-1B sunt remuneraţi la acelaşi nivel ca ceilalţi salariaţi care desfăşoară activităţi comparabile.
Măsurile se înscriu într-o campanie mai amplă de control al imigraţiei forţei de muncă specializate. În septembrie 2025, Departamentul Muncii a lansat programul de verificări ”Project Firewall”, în paralel cu introducerea unei taxe unice de 100.000 de dolari pentru noile cereri H-1B privind lucrătorii recrutaţi din străinătate. Programul a generat aproximativ 200 de investigaţii şi sancţiuni de milioane de dolari.
Organizaţia Nasscom, care reprezintă industria IT din India, a declarat că firmele indiene de tehnologie din SUA şi-au redus semnificativ dependenţa de vizele H-1B şi că relativ puţini dintre angajaţii lor solicită rezidenţă permanentă prin procedura PERM.
În paralel, administraţia Trump a deschis investigaţii asupra a nouă universităţi, inclusiv Harvard, Yale, Stanford, Brown şi Massachusetts Institute of Technology (MIT), suspectate că ar fi utilizat necorespunzător vizele pentru programe de schimb pentru a reduce costurile salariale.
Inspectorul general al Departamentului Muncii, Anthony D'Esposito, a declarat că instituţiile au primit deja citaţii şi că anchetatorii vor verifica dacă influenţele străine, relaţiile financiare necorespunzătoare sau abuzurile privind vizele compromit cercetările finanţate din fonduri federale.
Sarah Spreitzer, vicepreşedinte al American Council on Education, a avertizat că investigaţiile ar putea avea consecinţe economice majore, amintind că studenţii internaţionali au cheltuit în mod tradiţional aproximativ 40 de miliarde de dolari anual în Statele Unite.
Ken Mahoney, directorul general al Mahoney Asset Management, consideră că impactul financiar imediat asupra marilor companii tehnologice ar putea fi relativ limitat, dar efectele pe termen lung asupra inovării şi competitivităţii americane ar putea fi mult mai importante.




























