Franţa trebuie să îşi aducă finanţele publice sub control şi să reducă deficitul pentru a convinge pieţele de obligaţiuni că politica sa fiscală este credibilă, a avertizat miercuri directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, într-un interviu acordat CNBC.
Avertismentul intervine înaintea unor negocieri bugetare dificile, în cadrul cărora guvernul francez încearcă să obţină sprijinul unui parlament fragmentat pentru ajustări fiscale de zeci de miliarde de euro. Situaţia este complicată de protestele studenţilor, aflate în a treia săptămână şi care au degenerat în confruntări violente.
Instabilitatea politică şi deteriorarea situaţiei fiscale au amplificat presiunile asupra obligaţiunilor guvernamentale franceze. Randamentul titlurilor OAT pe zece ani a crescut cu peste 100 de puncte de bază de la începutul anului, iar investitorii solicită în prezent randamente mai ridicate pentru datoria Franţei decât pentru obligaţiunile emise de Italia.
Georgieva a afirmat că Franţa se confruntă cu efectele acumulării împrumuturilor contractate pentru a răspunde unor crize succesive, în timp ce instabilitatea politică îngreunează stabilirea unei traiectorii clare de consolidare fiscală. Potrivit şefei FMI, există însă o recunoaştere clară în Franţa a necesităţii reducerii deficitului sub 5% din PIB.
Franţa se află în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, care recomandă apropierea deficitului de valoarea de referinţă de 3% din PIB. Deficitul bugetar francez s-a situat anul trecut la 5,1% din PIB.
Şefa FMI a respins însă comparaţiile directe cu criza datoriilor suverane din zona euro, argumentând că economia franceză continuă să crească, iar Europa dispune în prezent de mecanisme mai solide pentru protejarea stabilităţii financiare, inclusiv instrumentele dezvoltate de Banca Centrală Europeană.
”Mesajul meu rămâne: puneţi-vă finanţele în ordine”, a declarat Georgieva. Ea a recunoscut că realizarea ajustării fiscale va fi dificilă în actualul context social şi politic, în condiţiile în care populaţia s-a obişnuit, după pandemia de Covid-19 şi crizele ulterioare, cu intervenţiile guvernelor pentru protejarea gospodăriilor şi companiilor.
Georgieva a cerut autorităţilor să explice mai clar populaţiei necesitatea consolidării fiscale şi a apreciat că acest mesaj trebuie susţinut nu doar de guvern, ci şi de sindicate şi mediul de afaceri.
”Pieţele de obligaţiuni reacţionează la fundamente, iar fundamentele s-au schimbat”, a avertizat şefa FMI, indicând inflaţia mai ridicată, creşterea ratelor dobânzilor şi nivelul mare al datoriei publice. Potrivit acesteia, investitorii aşteaptă un semnal credibil că împrumuturile guvernamentale vor fi ţinute sub control, în caz contrar randamentele putând continua să crească.




























