ROBOR poate cunoaşte unele „deviaţii” din cauza valorilor ratei de politică monetară. - studiu ASE. Creşte ROBOR, se majorează şi ROBID - oficial BNR

Profesorul universitar Radu Ciobanu, prodecan a Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE Bucureşti, care a participat la realizarea studiului, a vorbit de deviaţiile ROBOR, deloc întâmplătoare, acestea având în spate un fundament macro-financiar.

"ROBOR are o legătură stabilă pe termen lung cu rata dobânzii de politică monetară a BNR. Nivelul efectiv observat la ROBOR în piaţă poate devia temporar de la acest nivel de echilibru condiţionat de valorile ratei de politică monetară. Rezultatele generate de regresii arată că aceste deviaţii nu sunt întâmplătoare, ci au un fundament macro-financiar. Astfel ele sunt asociate cu lichiditatea din sistemul bancar, utilizarea facilităţilor BNR, presiunile inflaţioniste, riscul suveran şi condiţiile generale de piaţă", spune Radu Ciobanu.

Acesta este membru al echipei de realizare a studiului privind relaţia dintre indicii ROBOR, conduita politicii monetare şi principalii indicatori macroeconomici.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile din România se împrumută pe piaţa interbancară. Din punct de vedere al cadrului legal, ROBOR este reglementat prin mai multe acte normative, fie de nivel primar (legi) sau de nivel secundar (norme ale BNR).

Victor Andrei, director în cadrul Direcţiei Operaţiuni de Piaţă a Băncii Naţionale a României (BNR), aflat în sală la prezentarea studiului, a atras atenţia că cei care au de gând să mărească nivelul ROBOR-ului, trebuie implicit să crească şi nivelul ROBID-ului, expunându-se astfel la tranzacţii care ar putea duce la pierderi.

"În 2007, Banca Naţională a emis reguli noi de ROBOR, aprobate de Consiliul de Administraţie, dar, evident, discutate cu participanţii la piaţă, în care principala schimbare a fost faptul că au devenit cotaţii ferme. Participanţii se obligau să tranzacţioneze la acele cotaţii dacă se considera necesar. Ce se discută mai puţin, şi în presă, dar şi în alte zone media, se discută mai puţin de faptul că există şi un ROBID. Şi faptul că în acele reguli din 2007 s-a introdus şi un ecart maxim între ROBID şi offer, ceea ce face ca cei care ar intenţiona să crească nivelul ROBOR-ului, trebuie implicit să crească şi nivelul ROBID-ului, expunându-se astfel la tranzacţii care ar putea duce la pierderi", a precizat Andrei.

Cele două (ROBOR/ROBID) sunt dobânzi de referinţă ale pieţei interbancare, la care băncile se împrumută sau plasează lichidităţile între ele.

Rezultatele studiului mai arată că facilitatea de credit exercită un impact pozitiv şi semnificativ statistic (la un prag de 1%) asupra ROBOR, indiferent de scadenţă. Din punct de vedere economic, episoadele de deficit de lichiditate determină băncile să apeleze la această facilitate de finanţare oferită de BNR, fapt care generează presiuni în sensul majorării ratelor de dobândă interbancare şi deviază ROBOR peste nivelul de echilibru indicat de rata dobânzii de politică monetară, se precizează în studiu.

În ceea ce priveşte facilitatea de depozit, rezultatele indică un impact negativ şi semnificativ statistic asupra ROBOR, validat pentru toate benzile de scadenţă. Această relaţie confirmă ipoteza conform căreia acumularea unui surplus de lichiditate în sistemul bancar atenuează presiunile de pe piaţa monetară, determinând o contracţie a ratelor de dobândă interbancare.

Realizatorii raportului mai menţionează că un climat inflaţionist persistent impune adoptarea unei conduite restrictive a politicii monetare, în sensul majorării ratei dobânzii de politică monetară. "Prin efectul de propagare către ratele dobânzilor din piaţa interbancară, şi ulterior către ratele dobânzilor practicate de bănci pentru operaţiunile cu clienţii, este temperată cererea de credite şi implicit consumul şi investiţiile, fapt ce în cele din urmă se va reflecta şi în reducerea ratei inflaţiei", se menţionează în analiză.