Comisia Europeană a notat, în raportul privind statul de drept în România, că imprevizibilitatea legislativă reprezintă în continuare un motiv major de îngrijorare pentru mediul de afaceri şi organizaţiile societăţii civile. În plus, Guvernul joacă un rol legislativ semnificativ. ”Din totalul de 248 de legi adoptate în 2025, 124 au fost ordonanţe simple sau de urgenţă ale Guvernului, care nu fac parte din planificarea politicilor publice. Astfel, 50% din legislaţia primară a fost adoptată de executiv, prin proceduri rapide, fără dezbatere parlamentară şi cu consultare publică limitată sau fără consultare publică, ceea ce accentuează imprevizibilitatea legislaţiei”, a arătat Comisia.
”Imprevizibilitatea legislativă, determinată de modificări frecvente ale legislaţiei şi de un număr ridicat de proiecte legislative aflate în curs de examinare în Parlament, rămâne un motiv major de îngrijorare pentru mediul de afaceri şi organizaţiile societăţii civile. Întreprinderile, judecătorii şi organizaţiile societăţii civile raportează constant că lipsa previzibilităţii legislative reprezintă o preocupare majoră pentru ei”, scrie în raportul privind statul de drept în România, publicat vineri de Comisia Europeană.
În document se arată că principalele provocări includ modificările frecvente ale legislaţiei, absenţa evaluării impactului sau documentarea insuficientă a acesteia, utilizarea frecventă a ordonanţelor Guvernului şi consultările ineficace.
Conform sursei citate, în pofida cerinţelor legale, impactul potenţial al legislaţiei propuse asupra drepturilor omului este rareori abordat.
”Restanţele legislative însumau 2.500 de proiecte de lege la momentul alegerii noului Parlament, în decembrie 2024. Liderii comisiilor parlamentare decid agenda şedinţelor plenare şi pot alege orice proiect de lege din legislaturile anterioare, ceea ce contribuie la imprevizibilitatea procesului legislativ. În plus, Guvernul joacă un rol legislativ semnificativ. Din totalul de 248 de legi adoptate în 2025, 124 au fost ordonanţe simple sau de urgenţă ale Guvernului, care nu fac parte din planificarea politicilor publice. Astfel, 50% din legislaţia primară a fost adoptată de executiv, prin proceduri rapide, fără dezbatere parlamentară şi cu consultare publică limitată sau fără consultare publică, ceea ce accentuează imprevizibilitatea legislaţiei”, mai scrie în raport.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României include adoptarea unui Plan pentru o mai bună reglementare 2026-2030, menit să îmbunătăţească planificarea politicilor publice, evaluarea impactului şi consultarea părţilor interesate.
Medikatv.ro
