Preşedintele SUA, Donald Trump, a salutat angajamentul Uniunii Europene de a achiziţiona energie în valoare de 750 miliarde de dolari din SUA în următorii trei ani, spunând că acest acord va contribui la revitalizarea celei mai mari economii din lume. Cu toate acestea, analiştii avertizează că această promisiune este puţin probabil să reflecte realitatea pieţei, transmite CNBC.
Vorbind la CNBC, Trump a prezentat acordurile recente cu UE şi Japonia ca pe mari victorii comerciale: ”Am primit un bonus de semnare de 550 de miliarde de dolari din partea Japoniei. Sunt banii noştri. Iar Uniunea Europeană, 650 de miliarde… Gândiţi-vă, ei se angajează să cumpere energie americană de 750 de miliarde. Suntem din nou o ţară bogată.”
Comentariile lui Trump au venit la scurt timp după stabilirea unui plafon tarifar de 15% pentru majoritatea bunurilor din UE, în scădere faţă de tariful de 30% ameninţat anterior, dar peste nivelul de 10% dorit de Bruxelles.
Acordul-cadru, lăudat de Ursula von der Leyen drept ”un acord bun”, prevede o intenţie de investiţii europene de cel puţin 600 de miliarde de dolari în diverse sectoare până în 2029, precum şi achiziţii masive de gaze naturale lichefiate, petrol şi produse nucleare din SUA.
Totuşi, Emre Peker, analist al Eurasia Group, avertizează că nici promisiunea de investiţii şi nici cea energetică nu sunt realiste: ”Mai ales nu în modul în care Trump le-a prezentat, ca pe un cadou pe care îl poate investi după bunul plac.”
Potrivit lui Peker, cheia menţinerii acordului va fi creşterea reală a achiziţiilor de energie ale UE din SUA, pentru a echilibra balanţa comercială transatlantică.
”Această strategie a funcţionat şi în primul mandat al lui Trump, când UE a crescut semnificativ importurile de LNG şi soia din SUA”, a spus analistul.
Problema este că, şi în cazul în care blocul comunitar ar cumpăra toată producţia de ţiţei, LNG şi cărbune a SUA la preţurile actuale, suma ar ajunge la mai puţin de 170 miliarde de dolari anual — mult sub pragul de 250 de miliarde necesar pentru a atinge obiectivul pe trei ani.
Întrebat ce se întâmplă dacă UE nu îşi respectă angajamentele, Trump a răspuns că va impune tarife de 35%.
”Au plătit 600 de miliarde pentru ca eu să le reduc tarifele de la 30% la 15%”, a adăugat liderul american.
Comisia Europeană a precizat, la rândul ei, că angajamentul faţă de SUA este ”coerent, dar neobligatoriu”, şi că reflectă consultările cu industria europeană şi alte părţi relevante.
Ana Maria Jaller-Makarewicz, analist principal la IEEFA, susţine că cifra de 750 miliarde este mai mult o tactică de negociere decât o estimare realistă. Deşi importurile de LNG din SUA au atins un vârf de 60,7 miliarde de metri cubi între 2021 şi 2023, pentru a atinge ţinta anuală UE ar trebui să îşi procure 70% din energia importată doar din SUA — o perspectivă care ridică îngrijorări privind securitatea energetică.
Simone Tagliapietra, de la think tank-ul Bruegel, confirmă aceste temeri: ”Importurile totale de energie ale UE din SUA au fost de circa 70 de miliarde în 2024. A creşte brusc această valoare de peste trei ori este improbabil, atât din motive de cerere, cât şi de ofertă.”
El subliniază că dinamica pieţei, şi nu declaraţiile politice, determină în cele din urmă fluxurile comerciale: ”Capacitatea de export suplimentară din SUA pentru LNG, petrol şi combustibil nuclear nu poate fi dezvoltată suficient de rapid în doar trei ani.”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
