Aplicaţia Revolut, care între timp a devenit o bancă digitală, a reuşit să atragă de când a intrat în România nu numai utilizatorii de tehnologie avizaţi, ci şi utilizatori obişnuiţi, care au început să depăşească obstacolele pe care le aveau înainte şi să apeleze acum la tehnologie pentru a-şi rezolva probleme legate de bani, spune, la Maratonul de Educaţie Financiară de la PROFIT NEWS TV, Luiza Domnişoru Head of Communication pentru regiunea CEE în cadrul Revolut.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Atât din datele noastre, cât şi din studii pe care le-am făcut împreună cu institute de cercetare mai ales din a doua jumătate a anului trecut începând am constatat că, într-adevăr, rata de adopţie a tehnologiei a început să crească, să se amplifice în România, chiar dacă există în continuare un procent important din populaţie care preferă să folosească cash-ul. Tendinţa de dezvoltare a unei obişnuinţe specifice unei economii cashless este evidente şi la noi”, spune aceasta.

Numai în primul trimestru al anului, Revolut a înregistrat peste 65 de milioane de tranzacţii, acestea reprezentând plăţi către comercianţi realizate de către utilizatori, cu 10% mai multe faţă de perioadă similară din 2022.

„Şi ca volume am constat o creştere importantă. E adevărat că ponderea cea mai mare în bugetele românilor o reprezintă plăţile sau tranzacţiile făcute către anumite tipuri de servicii sau domenii care sunt mai apropiate de un stil de viaţă foarte alert, cum ar fi plăţile la supermarket, la mijloace de deplasare cu transportul în comun sau de tip ridesharing sau călătorii. Dar vedem că există bugete tot mai mari pe care românii le alocă şi către divertisment, utilităţi şi servicii”, adaugă Domnişoru.

Potrivit unui studiu realizat de Revolut în toamnă anului trecut, 70% dintre românii intervievaţi au considerat că nu au suficiente informaţii de natură economică şi că nici nu au beneficiat de o educaţie economică pe care să se bazeze mai ales în perioadele dificile economic cum a fost cea pe care au traversat-o anul trecut şi continuă să o travereseze şi acum. „E foarte interesant însă că apare un procent de peste 31% care susţin chiar că lecţiile şi cunoştinţele financiare joacă un rol important în reducerea diferenţelor de gen şi sociale. Într-un fel, românii sunt conştienţi de faptul că educaţia financiară mai ridicată te ajută să devii mai integrat în societate, dar şi să faci faţă mai bine provocărilor economice pe care ţi le aduce astăzi societatea. Cu toate acestea, nu există o foarte mare deschidere în rândul românilor în a-i învăţa pe copii de la vârste foarte fragede cum să-şi gestioneze banii, cum să-şi facă un buget. Merg mai departe pe acel stil de a învăţa dacă se poate la şcoală, un stil formal, tradiţional şi care ştim că în momentul acesta funcţionează aşa cum funcţionează”, precizează Luiza Domnişoru.

Un alt studiu realizat de Revolut relevă că, în perioada asta, nu doar românii, ci toţi europenii sunt orientaţi mai degrabă către instrumente de economisire. Undeva la 36-40% dintre respondenţii la chestionar puneau pe primul loc depozitele de economii, cu acumulare de dobândă.

„Dar, în continuare, există un interes faţă de creditul de consum, faţă de cardul de credit”, afirmă ea. Luiza Domnişoru adaugă şi că „din punct de vedere cultural, românii încă mai consideră că banii sunt ochiul dracului”. Prin urmare, discuţiile despre bani sunt în general considerate nişte subiecte tabu în societate sau sunt mai degrabă păstrate în cadrul familiei. „Astfel că, sfaturile şi consilierea vin mai degrabă tot din zona aceasta foarte apropiată, de la prieteni, care pot fi mai mult sau mai puţin experimentaţi, de la familie. Există însă diferenţe generaţionale. Generaţiile mai tinere, cei cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani, preferă mai degrabă să se informeze din articole, din cărţi, să citească. Cei din categoria 45-54, mai nou au descoperit că digital banking-ul, aplicaţiile financiare şi toată partea aceasta de tehnologie le oferă mai multă transparenţă şi mai multă mobilitate, mai ales că ei au şi o viaţă foarte activă, cu foarte multe responsabilităţi şi nu vor să piardă foarte mult timp atunci când au de luat nişte decizii legate de bani. Cei mai în vârstă se sfătuiesc mai degrabă cu copiii, cu familia, cu cei care sunt mai tineri şi pe care îi consideră ca fiind într-un fel mai atenţi la ce se întâmplă în lumea banilor şi în general în societate”, mai spune aceasta.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.