Compania de stat Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din ţară, şi-a planificat investiţii de 26 miliarde lei până în 2025 în retehnologizarea hidrocentralelor existente, dar şi în construcţia unoi centrale noi şi în dezvoltarea unor amenajări noi pe Dunăre, iar o parte din investiţii vor fi direcţionate în parcuri eoliene onshore şi offshore (în largul mării), parcuri fotovoltaice, producţia de electricitate pe bază de biomasă, producţia de hidrogen prin hidroliză, precum şi în dezvoltarea de reţele de e-mobility, staţii de alimentare pentru maşinile electrice. Compania vrea astfel să îşi diversifice portofoliul de capacităţi de producţie, dar şi să dezvolte zona de furnizare a energiei şi să îşi mărească numărul de clienţi.
Investiţiile totale de 26,04 miliarde lei vor fi împărţite astfel: 17,93 miliarde lei în proiecte hidroenergetice noi de 713,62 MW, 3,005 miliarde lei în proiecte de retehnologizare şi modernizare, iar alte 5,104 miliarde lei în proiecte noi de diversificare a portofoliului de afaceri de 655 MW.
”În urma unor studii şi analize aprofundate, se vor demara proiecte de producere de energie din surse regenerabile de energie eoliană on şi off-shore, solară şi biomasă, în acelasi timp cu continuarea dezvoltării de proiecte noi hidroenergetice, precum şi a proiectelor de retehnologizare şi modernizare a grupurilor în funcţie de starea tehnică şi a depăşirii durată de viaţă a acestora”, arată compania.
Planul investiţional propus pentru perioada următoare aduce un plus de putere de 1.368,62 MW şi o producţie adiţională medie anuală estimată la 5.160,71 GWh/an.
”Hidroelectrica are un plan de investiţii ambiţios şi complex prin dezvoltarea de proiectenoicare însumează aproximativ 26,04 miliarde lei, şi care pe lângă asigurarea unui nou ciclu de viaţa a portofoliului de centrale existent, va transforma compania în campionul decarbonizarii economiei româneşti. Direcţiile majore ale politicii investiţionale a Hidroelectrica sunt reprezentate de finalizarea capacităţilor de producţie aflate în stadiu avansat de execuţie, realizarea de capacităţi hidroenergetice noi, retehnologizări şi modernizări ale centralelorexistente, proiectele noi de diversificare a activităţii, prin realizarea de capacităţi din alte surse regenerabile de energie, dar şi prin implementarea unor activităţi de cercetare-inovare la nivelul companiei”, arată compania într-un document consultat de News.ro.
Autorii documentului spun că proiectele strategice investiţionale ale Hidroelectrica pentru perioada 2020-2025 vizează următoarele categorii: proiecte hidroenergetice noi aflate în derulare; proiecte de retehnologizare si modernizare; proiecte noi de diversificare a portofoliului de afaceri.
”Contextul actual de funcţionare al societăţii impune adaptarea la direcţiile stabilite prin Pactul Ecologic European care vizează trecerea la o producţie de energie neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2 până în anul 2050. Noile ţinte europene doresc să accelereze ritmul investiţional în zona energiilor curate, şi sustenabile, această intenţie şi necesitate fiind întărită şi prin politica naţională -Ordinului Ministrului Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri nr. 893 din 16 aprilie 2020”,
Pentru perioada viitoare, Hidroelectrica are în plan execuţia de proiecte hidroenergetice noi cu o valoare estimată totală de 17,933 miliarde lei. Obiectivele de investiţii au o putere instalată totală de 713,62 MW şi pot asigura o producţie medie anuală de 3.396,79 GWh/an.
În ceea ce priveşte amenajările noi pe fluviul Dunărea, în aval de hidrocentrala Portile de Fier II, se urmăreşte realizarea unor amenajari, estimate la acest moment între 380 si 610 MW putere instalată, respectiv 2.300 – 3.450 GWh/an producţie de energie electrică în funcţie de locaţie.
”Studiile întocmite până în prezent pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al fluviului Dunărea, o importantă sursă de acoperire a necesarului de energie electrică în sistemul energetic naţional, au ţinut seama de toate implicaţiile legate de situaţia topografică şi geologică a terenurilor adiacente acestuia, de posibilităţile tehnice de realizare a tuturor părţilor componente ale unei astfel de amenajari precum şi de satisfacerea altor folosinţe. Astfel, au fost studiate variante de noduri hidrotehnice printre care Turnu Măgurele –Nicopol Islaz-Somovit, Cioara-Belene, Tulcea-Măcin s.a. Lucrările la amplasamentul Turnu Magurele-Nicopol au fost începute încă înainte de anul 1989 dar au fost sistate pe fondul lipsei de interes manifestate de Guvernul Bulgariei”, se arată în strategie.
Hidroelectrica are în vedere reanalizarea variantelor fezabile din punct de vedere tehnic, urmărind totodată ca obiectiv realizarea unui complex hidrotehnic pe sectorul aferent exclusiv României (aval de Călăraşi), şi doar în secundar o lucrare comună efectuată printr-un parteneriat cu Bulgaria (de exemplu Islaz-Somovit). Sectorul aval de Porţile de Fier II a fost analizat în trei trepte Islaz-Somovit, Călăraşi-Silistra împreună cu partea bulgară şi Dinoceţia -Macin numai partea română, fiind situat pe sectorul românesc.
”De-a lungul timpului s-au făcut numeroase demersuri de realizarea în comun cu partea bulgară a unui complex hidrotehnic, din pacate fără succes, precum şi faptul că lucrările începute şi finanţate de partea română la Complexul Turnu-Magurele-Nicopole înainte de anul 1989, au fost sistate din lipsa de reacţie a partenerului străin”, spun autorii proiectului.
Hidroelectrica precizează că îşi propune să studieze amănunţit variantele posibile având ca ţintă principală realizarea unei centrale cu o putere instalată care să permită realizarea uvrajelor doar în sectorul românesc (Pi=380 MW şi Energie medie minimă de 2.300 GWh/am corespunzator unui NNR de circa 10 mdM).
”Studiul de fezabilitate pe care Hidroelectrica îşi propune să-l realizeze în perioada 2021-2022 va avea în vedere finanţarea proiectului prin atragerea de fonduri europene nerambursabile în proporţie de până la 50% din valoarea totală a investiţiei. Studiul de fezabilitate va analiza în amănunt şi variantele alternative , cea mai interesantă variantă fiind Islaz Somovit (se lasă deschisă posibilitatea pentru realizarea ultimei centrale de pe cursul râului Olt, cea de la Islaz şi punerea în funcţiune a salbei de centrale cu funcţionare reversibilă care deşi are indicatori tehnico-economici superiori celei de la Macin prezintă dezavantajul că este necesar acordul ţărilor vecine pe acest sector (Bulgaria şi parţial Serbia). Astfel, în funcţie de rezultatele noilor condiţii de piaţă, urmează să fie actualizate studiile de fezabilitate privind indicatorii de eficienţă tehnico-economică ai acestor proiecte. Pentru finanţarea acestor lucrări Hidroelectrica are în vedere accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru realizarea funcţiunilor nonenergetice, parte integranta din obiectivul de investiţii, sau implementarea unor noi scheme de sustinere pentru astfel de investiţii (feed in tariff, CFD – contract for difference etc)”, arată compania.
Pentru proiectele de capacităţi noi dezvoltate pe Dunăre, Hidroelectrica are în vedere atragerea de fonduri europene sau scheme de sprijin într-o proporţie de până la 50% iar pentru proiectul de producere a energiei electrice din surse eoliene off-shore ţintim o finanţare europeană sau scheme de sprijin specifice sustinerii investiţiilor în energie verde de până la 50% din valoarea investiţiei. Astfel, în perioada de implementare a strategiei investiţionale, Hidroelectrica îşi propun econtractarea de fonduri europeane nerambursabile, şi a diverselor scheme de sprijin, în vederea atingerii ţintelor de decarbonizare, în valoare de până la 7,7 miliarde lei.
De asemenea, Hidroelectrica are în plan proiecte noi de diversificare cu o valoare estimată totală de circa 5,104 miliarde lei, ce conduc la punerea în funcţiune de capacităţi noi de producţie cu o putere instalată totală de peste 655 MW şi o producţie medie anuală de circa 1.763,92 GWh/an.
”Principalele iniţiative strategice ale Hidroelectrica de diversificare a portofoliului de afaceri definite pe termen mediu şi lung se împart în trei direcţii majore: dezvoltarea portofoliului de producţie a energiei electrice prin includerea de capacităţi de producţie a energiei electrice din alte surse regenerabile de energie şi prin orientarea către alte secţiuni ale lanţului de valori energetice; dezvoltarea portofoliului de proiecte al companiei prin abordarea altor domenii economice conexe obiectului principal de activitate; implementarea de activităţi de cercetare –dezvoltareîn vederea introducerii de tehnologii noi la nivelul companiei”, arată documentul.
Hidroelectrica analizează oportunitatea de a investi în acestă nouă direcţie şi datorită avansului tehnologic şi a costurile specifice de punere în funcţiune per MW care devin din ce în ce mai accesibile raportat la costurile capacităţilor de producţie bazate pe combustibili fosili şi în acest sens va iniţia studii de fezabilitate specifice.
”Funcţie de rezultatul studiilor de fezabilitate privind optimul de capacitate adiţională de producere a energiei electrice din surse eoliene şi solare, precum şi de schemele de susţinere cu fonduri nerambursabile care vor fi implementate, Hidroelectrica va dezvolta un portofoliu de centrale eoliene onshore şi offshore precum şi centrale fotovoltaice”, mai arată compania.
Din această analiză, coroborată cu sinergiile create cu sursa hidro din portofoliul companiei, va fi dimensionat optim portofoliul de renewables al Hidroelectrica astfel: proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile eoliană şi solară, capacităţi de producere a energiei electrice din surse eoliene on-shore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW şi 500 MW, funcţie de rezultatul studiilor de fezabilitate.
Proiectul are o valoare estimată de circa 1,872 miliarde lei (la o putere instalată de 300 MW), cu o energie medie anuală estimată de 683,28 GWh/an, considerându-se un factor de capacitate mediu de 26%. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2025.
Compania ia în calcul şi capacităţi de producere a energiei electrice din surse eoliene off-shore cu o putere instalată totală cuprinsa între 300 MW şi 500 MW, în funcţie de rezultatul studiilor de fezabilitate.
Proiectul are o valoare estimată de circa 2,88 miliarde lei (la o putere instalată de 300 MW), cu o energie de medie anuală de aproximativ 998,64 GWh/an, considerându-se un factor de capacitate mediu de 38%. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2026.
”Criteriile ce vor fi utilizate de Hidroelectrica la dezvoltarea proiectelor de producere de energie eoliene au în vedere următoarele aspecte: identificarea unor locaţii cu potenţial eolian/solar optim necesar funcţionării constante a parcului pe parcursul întregului an, confirmate de studii de vânt/soare realizate de către firme de specialitate; realizarea de documentaţii detaliate pentru determinarea principalilor indicatorilor tehnico – economici ai proiectului; realizarea unor capacităţi de producţie dispecerizabile; valorile targetate pentru factorul de capacitate şi coeficientul de disponibilitate ale capacităţilor de producţie vor fi aliniate cu valorile aferente altor proiecte similare în care s-a utilizat tehnologie de ultimă generaţie; obţinerea de acorduri/avize/autorizaţii fără restricţii/condiţionări majore pentru faza de construcţie, precum şi pentru întrega perioadă de viaţă a capacităţilor realizate; posibilitatea racordării la SEN fără costuri majore sau restricţii de exploatare; situaţia juridică fără litigii a terenurilor aferente proiectului; asigurarea accesului fără restricţii la toate elementele capacităţilor de producţie pentru toate activităţile necesare construirii şi operării”, precizează compania.
Proiectul eolian off-shore va demara în baza rezultatelor unui studiu privind potenţialul de producţie de energie eoliană prin intermediul dezvoltării unor parcuri de profil instalate în sectorul românesc al Mării Negre, în condiţiile în care până în prezent nu a fost analizată această oportunitate la nivel naţional. Studiile de fezabilitate pe care îl va demara compania pentru analizarea indicatorilor acestui proiect va avea în vedere o finanţare europeană nerambursabilă de circa 50%, sau vor fi utilizate diverse scheme de susţinere specifice investiţiilor în energie verde.
Hidroelectrica mai are în vedere şi capacităţi de producere a energiei electrice din surse solare cu o putere instalată totală de 50 MW-100MW, funcţie de rezultatul studiilor de fezabilitate. Proiectul are o valoare estimată de 193,5 milioane lei (la o putere instalată de 50 MW), cu o energie medie anuală de aproximativ 80 GWh/an. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2023.
”Diversificarea capacităţilor de producţie deţinute în portofoliu va conduce la optimizarea costului de producţie, flexibilitate în utilizarea resurselor deţinute, posibilitatea optimizării regimului de exploatare şi livrare a energiei electrice produse pe resursele utilizate, evitarea plăţii dezechilibrelor generate etc. Existenţa în portofoliul de producţie al companiei şi a altor tipuri de capacităţi de producţie din surse regenerabile de energie, parcuri eoliene şi parcuri solare, poate conduce la obţinerea unor potenţiale sinergii prin crearea unor UD-uri (unităţi dispecerizabile) mixte, prin care se poate optimiza prognozarea producţiei prin compensarea dezechilibrelor generate de diferitele tipuri de capacităţi de producţie”, arată compania.
Compania de stat mai are în plan şi capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de biomasă, valorificând potenţialele sinergii legate de utilizarea materialului lemnos (plutitori) colectat din frontul de retenţie cu ajutorul maşinilor de curaţat gratare de la prizele de apă. Proiectul implică realizarea unei centrale de producţie de energie pe bază de biomasă. Materia priă utilizată va utiliza masa lemnoasă colectată de pe luciul apei, înclusiv a celei acumulate la nivelul grătarelor montate la Centrala Porţile de Fier I şi la centralele hidroelectrice din apropiere.
Pe lângă proiectul de construcţie al centralei de producţie de energie se vor achiziţiona şi echipamente speciale pentru curăţarea grătarelor hidrocentralelor. Locaţia proiectului este lângă centrala Porţile de Fier I. Proiectul are o valoare estimată de aproape 81,6 milioane lei. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2023.
De asemenea, un alt proiect este cel de mobilitate (E-mobility) bazat pe energie verde, constând în realizarea unei reţele de staţii de alimentare pentru maşinile electrice la nivel naţional.
”Realizarea unui proiect de staţii de încărcare electrică (E-Mobility) cu distribuţie naţională şi în măsura acceptării, achiziţia de automobile electrice pentru flota companiei din Bucureşti şi de pe teritoriul celor şapte sucursale teritoriale. Obiectivul general al proiectului vizează amenajarea de staţii de încărcare pentru vehicule electrice în parcările sediilor Sucursalelor şi Uzinelor Hidroelectrice, centralelor hidroelectrice amplasate oportun, dar şi ale instituţiilor publice (primării, consilii judeţene) sau în punctele inter modale din ţară (aeroport, gări, spaţii puse la dispoziţie de către colaboratorii Hidroelectrica în acest proiect, etc). Proiectul implică realizarea de staţii de reîncărcare pe teritoriul ţării, care vor fi amplasate pe culoarul TEN-T, sprijinind astfel dezvoltarea transportului ecologic şi interconectarea cu restul Europei, în proximitatea centralelor hidroelectrice şi a sucursalelor, precum şi în Bucureşti şi oraşele aflate pe culoar. Stocarea energiei electrice şi utilizarea automobilelor electrice la scară naţională conduc la creşterea eficienţei energetice şi la reducerea cotei de energie primară utilizată, precum şi la îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător, prin reducerea semnificativă a gradului de poluare”, se menţionează în strategie.
Parcurile auto ale Hidroelectrica şi ale altor entităţi publice sau private vor putea fi alimentate cu energia astfel stocată.
Pentru perioada viitoare, Hidroelectrica are în plan proiecte de retehnologizare şi modernizare cu o valoare estimată totală de circa 3 miliarde lei, acoperind capacităţi cu o putere instalată totală de 1.969,40 MW şi o producţie medie anuală de aproximativ 4.651 GWh/an. Prin retehnologizare se urmăreşte creşterea nivelului tehnologic al centralelor hidroelectrice şi îmbunătăţirea funcţionării acestora pe durata întregului ciclu de viaţă, prin implementarea soluţiilor tehnice de ultimăgeneraţie care să permită operarea de la distanţă, cu implicarea minimă a factorului uman.
Pentru finalizarea investiţiilor aflate în execuţie ale Hidroelectrica sunt necesare circa 1,37 miliarde lei. Puterea instalată cumulată a acestor obiective va atinge 239,94 MW, iar producţia estimată pentru un an mediu hidrologic este de circa 758,33 GWh, aport suplimentar de energie în Sistemul Energetic Naţional.
În ceea ce priveşte realizarea proiectelor hidroenergetice noi, sunt vizate: Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti, AHE Rastoliţa, AHE Surduc-Siriu. Treapta Surduc –Nehoiaş; AHE a râului Bistra -Poiana Mărului, Aducţiunea secundară Bistra; AHE Paşcani; AHE Cerna Belareca; AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig. Treapta Câineni, Racoviţa şi treapta Lotrioara.
De asemenea, Hidroelectrica urmăreşte realizare unor capacităţi noi de producţie a energiei electrice pe râurile interioare evaluate, la acest moment, la circa 93,7 MW instalaţi şi o energie de proiect de 338,5 GWh/an. Pentru realizarea acestor obiective se are în vedere un volum al investiţiilor de circa 2,34 miliarde lei si intrare în exploatare în perioada 2026-2028, fiind necesară în prealabil elaborarea unor studii de fezabilitate care să corespundă exigenţelor legislaţiei actuale, în special din punct de vaderea al evaluarii impactului asupra mediului şi soluţiile propuse pentru diminuarea acestuia. Dintre aceste amenajări hidroenergetice sunt menţionate: AHE Islaz, AHE a râului Buzău, AHE Rusavat-Ojasca.
Pentru creşterea siguranţei în funcţionare, compania vrea să aloce 324 milioane lei. În acest capitol sunt încadrate obiectivele de investiţii prin care se urmăreşte asigurarea exploatării obiectivelor hidroenergetice în condiţii de siguranţă, respectarea cadrului legal privind construcţiile hidroenergetice şi gradul ridicat de risc pe care îl implică administrarea acestora, asigurarea condiţiilor de sănătate şi securitate a muncii pentru personalul de exploatare precum şi reducerea factorilor de risc pentru mediu şi societatea civilă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
