Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, spune că peste 85% din noile locuri de muncă au fost create în ultimii cinci ani de către IMM-uri, acestea reprezentând 67% din totalul ocupării forţei de muncă din UE.
În contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, vineri a avut loc, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor responsabili pentru competitivitate şi creştere.
„IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene, cu 24 de milioane de IMM-uri angajând peste 90 de milioane de persoane. În prezent, peste 85% din noile locuri de muncă au fost create în ultimii 5 ani de către IMM-uri, acestea reprezentând 67% din totalul ocupării forţei de muncă din UE în sectorul afacerilor non-financiare. Necesitatea creşterii productivităţii întreprinderilor pentru competitivitatea industriei europene şi contribuţia internaţionalizării IMM-urilor la creşterea economică sunt deosebit de importante. Pentru Preşedinţia Română identificarea celor mai adecvate soluţii care să conducă la creşterea şi dezvoltarea competitivităţii economiei europene este o prioritate. De asemenea, doresc să evidenţiez importanţa pe care o are dezvoltarea clusterelor şi integrarea IMM-urilor în lanţurile valorice europene şi internaţionale pentru creşterea competitivităţii economiei UE”, a declarat Ministrul Economiei Niculae Bădălău, într-un comunicat.
Evenimentul, ce a fost prezidat de către ministrul Economiei, Niculae Bădălău, a reunit demnitari din state membre ale UE, precum şi reprezentanţi ai SME United (Asociaţia Europeană a IMM-urilor), ai Business Europe (Confederaţia Întreprinderilor Europene), ai Comitetului Regiunilor şi ai statelor membre AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb).
O particularitate a reuniunii informale a Consiliului COMPET desfăşurate la Bucureşti a fost aceea că miniştrii statelor membre au fost însoţiţi de câte un antreprenor de succes.
Reuniunea miniştrilor UE a inclus două sesiuni tematice de mare actualitate pe agenda europeană pentru autorităţi şi pentru mediul de afaceri, prima fiind dedicată contribuţiei antreprenoriatului, IMM-urilor, companiilor de tip start-up şi scale-up, la competitivitatea UE. A doua sesiune a fost concentrată pe abordarea integrată a Pieţei Unice în sprijinul industriei şi pentru o mai bună punere în aplicare şi asigurare a respectării cadrului legislativ.
În cadrul primei sesiuni de dezbateri, miniştrii COMPET au solicitat consolidarea eforturilor şi punerea în aplicare rapidă a priorităţilor politice în ceea ce priveşte digitalizarea industriei, cu un accent deosebit pe sprijinirea iniţiativelor precum Centrele de Inovare Digitală şi a altor iniţiative aflate în cadrul platformei europene pentru digitalizarea industriei care sprijină IMM-urile în transformarea lor digitală. Totodată, aceştia au încurajat întreprinderile start-up şi scale-up, IMM-urile şi companiile inovatoare să contribuie şi să beneficieze de dezvoltarea şi utilizarea pe scară largă a Inteligenţei Artificiale în economie.
În cadrul celei de a doua sesiuni, miniştrii COMPET au discutat despre Piaţa Unică, respectiv despre modalităţile pe care le consideră cele mai adecvate pentru îmbunătăţirea respectării şi punerii în aplicare a regulilor Pieţei Unice care să susţină competitivitatea la nivel global a companiilor europene. Demnitarii prezenţi la Bucureşti au reiterat faptul că o Piaţă Unică puternică, aprofundată şi funcţională reprezintă piatra de hotar pentru baza industrială integrată, durabilă şi competitivă a UE şi contribuie la succesul acesteia la nivel mondial. Piaţa Unică facilitează integrarea şi dezvoltarea lanţurilor valorice europene contribuind la asigurarea menţinerii în UE a industriei şi a serviciilor asociate. În acest sens, Piaţa Unică este crucială pentru IMM-uri oferindu-le oportunităţi de dezvoltare, de integrare în lanţurile valorice, acolo unde este necesar, şi de extindere.
„Cei peste 25 de ani de funcţionare a Pieţei Unice au dovedit că aceasta reprezintă cel mai mare avantaj al Europei în generarea de creştere şi inovare, atragerea investiţiilor şi stimularea competitivităţii companiilor europene pe pieţele globalizate. De asemenea, beneficiile sale sunt clare şi pentru cetăţeni. Adoptarea Regulamentului privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor este un pas important în consolidarea protecţiei consumatorilor europeni, în special în contextul noilor pericole şi riscuri la care aceştia sunt expuşi, având în vedere accesul larg al produselor neconforme pe piaţa Uniunii, datorită creşterii intense a vânzărilor online. În acest context, doresc să evidenţiez importanţa standardelor armonizate şi a procedurilor de evaluare a conformităţii pentru a avea produse conforme şi certificate pe Piaţa Internă”, a mai spus ministrul român al Economiei.
În cadrul dezbaterii la dejunul de lucru, miniştrii COMPET au evidenţiat rolul industriilor energo-intensive pentru competitivitatea economiei europene şi faptul că aceste sectoare reprezintă facilitatori importanţi pentru tehnologiile curate, jucând astfel un rol semnificativ în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră atât în UE cât şi la nivel mondial. Industriile energo-intensive sunt influenţate semnificativ de politicile climatice şi energetice, fapt ce evidenţiază interdependenţa puternică dintre politica industrială şi politicile climatice/energetice.
Miniştrii responsabili pentru competitivitate şi creştere au discutat despre necesitatea ca politicile europene să fie convergente şi să asigure încredere pe termen lung, permiţând industriei să îşi pregătească investiţiile semnificative în tehnologiile cu emisii scăzute, astfel încât inovarea şi investiţiile să aibă loc mai întâi în Europa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
