Curtea de Conturi a României este una din instituţiile cheie ale statului de drept din România actuală, care duce mai departe o veche tradiţie în materie de control şi audit public extern, a declarat Mihai Busuioc, preşedintele instituţiei, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de activitate neîntreruptă. Oficialul afirmă că este necesar să elaboreze un raport care să arate valoarea creată de către instituţiile statului pentru viaţa cetăţeanului, Instituţia a demarat totodată un program de modernizare, de schimbare culturală în organizaţie, de diversificare, un program care pune accentul pe multidisciplinaritate, prin orientarea treptată spre mai multe misiuni de audit al performanţei, iar noua strategie este pentru următorii cinci ani.
Instituţia a organizat joi conferinţa internaţională „Curtea de Conturi a României - Digitalizare în audit", eveniment aniversar organizat cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la adoptarea legii de reînfiinţare a instituţiei. La eveniment au participat: Alina Gorghiu, preşedintele interimar al Senatului, Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, premierul Nicolae - Ionel Ciucă, Marian Enache, preşedintele Curţii Constituţionale, Corina - Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La conferinţă au mai participat şi reprezentanţi ai curţilor de conturi şi de audit din alte state membre UE şi din Republica Moldova.
”Curtea de Conturi a României - instituţiile fundamentală în ansamblul democratic al acestei ţări - împlineşte astăzi trei decenii de la reînfiinţarea ei în 1992, prin adoptarea de către Parlamentul României a Legii nr.94/1992. Curtea de Conturi este una din instituţiile cheie ale statului de drept din România actuală, care duce mai departe o veche tradiţie în materie de control şi audit public extern. Înalta Curte de Compturi, aşa cum era numită instituţia în decretul de înfiinţare, a luat naştere practic odată cu constituirea statului român, printr-o lege promulgată de Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, la 24 ianuarie - o zi cu mare însemnătate în istoria ţării noastre. Înfiinţarea Curţii de Conturi, în urmă cu 158 de ani, a reprezentat un punct de referinţă şi un moment fundamental al intrării României pe drumul modernizării şi al creării bazelor pentru construcţia statului modern. De-a lungul parcursului său, Curtea de Conturi a cunoscut mai multe schimbări de structură, de activitate sau de atribuţii, până şi-a regăsit pe deplin rolul, odată cu reînfiinţarea sa în 1992, când a devenit o autoritate constituţională, cu rol de auditor public extern”, a declarat Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi a României.
Cele trei decenii care s-au scurs au reprezentat o perioadă de căutări, de maturizare instituţională, de cristalizare a rolului pe care o instituţie supremă de audit este chemată să îl joace, pentru ca prin activitatea ei specifică să aducă valoare adăugată în viaţa cetăţenilor, a mai spus el.
”Fiecare dintre predecesorii mei, o parte dintre ei aici de faţă, au pus câte o piatră la edificiul instituţiei noastre, transformând-o într-o Curte de Conturi respectată, apreciată şi, uneori, chiar temută. Îndelungata tradiţie istorică pe care o are Curtea de Conturi a României este un prilej de mândrie pentru noi, dar ne obligă totodată să conştientizăm rolul important pe care îl are în serviciul societăţii şi pentru menţinerea echilibrului statului democratic. Dar pentru ca o instituţie cu o asemenea tradiţie să îşi realizeze eficient misiunea, este necesar să construim punţi spre viitor, prin îmbinarea tradiţiei bogate cu reforma şi modernizarea”, a precizat Mihai Busuioc.
Potrivit acestuia, digitalizare în audit este un deziderat, deoarece sunt paşi importanţi pe care trebuie să îi facă în această direcţie.
”Mi-am asumat încă de la începutul mandatului meu un proces de modernizare a Curţii de Conturi a României, atât în ceea ce priveşte infrastructura, cât mai ales metodologia de audit şi cultura noastră organizaţională. Ne dorim să devenim un partener cât mai respectat, de încredere, deschis în relaţia cu partenerii noştri, fie că vorbim de Parlament sau Guvern, fie că vorbim de celelalte entităţi auditate şi de societatea civilă. Scopul conferinţei noastre de astăzi, dincolo de momentul de sărbătoare, este acela de a ridica anumite întrebări şi, sper eu, de a oferi posibile răspunsuri de la distinşii noştri invitaţi, cu privire la o serie de teme de interes din lumea auditului internaţional: ce implicaţii va avea digitalizarea administraţiei asupra procesului de audit? Suntem pregătiţi la nivelul SAI-urilor pentru provocările pe care digitalizarea ni le va ridica? Ce tehnologii şi instrumente trebuie să dezvoltăm pentru a face faţă provocărilor digitalizării? Cum va afecta digitalizarea profesia auditorului public extern? Care sunt provocările auditării sistemelor IT şi cum ne pregătim ca să le gestionăm la nivelul instituţiilor supreme de audit? Ideea care stă în spatele acestor interogaţii este următoarea: lumea se schimbă cu o viteză uluitoare şi noi trebuie să ne adaptăm pentru a rămâne relevanţi. Nu trebuie să ne fie frică de schimbare, ci să o anticipăm şi să ne pregătim pentru ea. Pentru a exemplifica această abordare, voi face referire la un moment desprins din experienţa reală a unei companii despre care am auzit cu toţii, Netflix”, a precizat el.
Mihai Busuioc a vorbit şi despre faptul că, acum câţiva ani, doi americani de la Stern Business School, NYU (Baruch Lev şi Feng Gu) au publicat o carte cu titlul ”The End of Accounting (Sfârşitul contabilităţii)”. Cartea reprezintă o analiză detaliată a situaţiilor financiare utilizate în sistemul corporatist american pe 100 de ani, cu un studiu de caz asupra US Steel Corporation şi a subsidiarelor acesteia.
”Este vorba despre o analiză asupra modului de efectuare a înregistrărilor contabile şi a situaţiilor financiare consolidate. Rezultatul analizei arată că, în ultimii 50 de ani, datele contabile şi implicit situaţiile financiare au influenţat din ce în ce mai puţin preţul acţiunilor firmelor auditate. Aici ne întoarcem la celebra companie, familiară tuturor, Netflix, care deşi a înregistrat încasări mai mari decât cele aşteptate (date din situaţii financiare prezentate în raportul public anual) pe fondul scăderii numărului utilizatorilor valoarea acţiunilor a scăzut cu 15%. Prin urmare, finanţatorul a acordat încredere mai mare unui eveniment concret, indubitabil (scăderea numărului de utilizatori), decât rezultatului pozitiv din situaţiile financiare - de multe ori complexe şi greu de înţeles. Revenind la cartea evocată, soluţia autorilor constă în elaborarea unui raport public anual, care să arate valoarea creată de organizaţie. Las pe cei interesaţi şi pasionaţi să studieze mai departe această carte, care a iscat o mică furtună în lumea financiară, lăudată şi în acelaşi timp blamată la extrem”, a spus preşedintele Curţii de Conturi.
El subliniază că a observat nu de puţine ori în cei 30 de ani un hiatus între efortul şi munca depusă de auditorii ei şi interesul scăzut pentru rapoartele sale din partea cetăţeanului şi, de multe ori, chiar a beneficiarilor direcţi.
”Un volum tot mai mare de misiuni şi de rapoarte, dar un interes în scădere. Privind situaţia cu un ochi critic, am înţeles că noi realizăm rapoarte cu un număr de pagini foarte mare, elaborate într-un limbaj uneori prea tehnic şi care prezintă concluzii cu privire la ce s-a întâmplat în urmă cu doi ani. Iată de ce – şi aici evoc soluţia prezentată în cartea despre care v-am vorbit - este necesar să creăm un raport care să arate valoarea creată de către instituţiile statului pentru viaţa cetăţeanului, a comunităţilor şi util celui care îl accesează: informaţii sintetizate şi la timp. De aceea, în contextul actual complicat, marcat de pandemie şi de tumultul geopolitic, am demarat alături de colegii mei un program de modernizare, de schimbare culturală în organizaţie, de diversificare. Un program care pune accentul pe multidisciplinaritate, prin orientarea treptată spre mai multe misiuni de audit al performanţei, prin constituirea unor echipe de audit cu expertize diverse, prin orientarea analizelor pe domenii şi prin realizarea unui raport public anual care prezintă cifre şi analize relevante, în timp util”, a mai spus Busuioc.
Noua strategie pentru următorii cinci ani, la care Curtea de Conturi lucrează în prezent, va orienta activitatea Curţii către aceste deziderate, precizează el.
”Ne dorim ca misiunile noastre de audit să se desfăşoare în timp real, pentru a fi relevanţi, să ne întărim relaţia şi colaborarea cu Parlamentul şi, pe măsură ce calitatea rapoartelor va creşte, să le publicăm pe toate. Sunt conştient că schimbarea nu se va produce la sfârşitul acestei perioade de 5 ani, care va depăşi mandatul meu de preşedinte. Totuşi, un mic semnal am primit în acest an. O scrisoare de felicitare şi mulţumire din partea Camerei Deputaţilor, pentru modul în care a fost conceput raportul public anual al Curţiia. Este doar un început timid, însă îmi dă curaj. Această transformare pe care mi-am asumat-o nu va însemna Sfârşitul contabilităţii în Curtea de Conturi a României. Dar sper să fie un semnal pentru toate instituţiile statului implicate în zona de reglementare specifică a contabilităţii publice, a raportării financiare, în control şi audit public, că este nevoie de o schimbare. Ca să închei cu optimism, sper ca atunci când organizaţia noastră va sărbători 40 de ani sau jumătate de secol de la reînfiinţare, această transformare să se fi încheiat. La mulţi ani Curţii de Conturi a României! La mulţi ani, dragi colegi!”, a încheiat acesta.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
