Mai mulţi oameni de afaceri şi patronate din turism, industria hotelieră şi HoReCa propun crearea unui Grup de Criză Economică şi spun că economia românească are nevoie de ajutor, solicitând o intervenţie de până la 15% din PIB, de circa 30 miliarde euro, prin injecţii de cash şi forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru persoanele afectate, precum şi mărirea semnificativă a investiţiilor publice, arată un comunicat transmis marţi de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
"Considerăm că în situaţia de faţă, ţinând cont de măsurile anunţate până acum de autorităţi pentru susţinerea economiei româneşti în criza actuală, este nevoie de o regândire a modului în care statul român trebuie să intervină, în sensul unei abordări extraordinare într-o situaţie extraordinară. Credem că statul român ar trebui ca în condiţiile prezente să se comporte precum un coacţionar responsabil în toate companiile româneşti. Economia românească are neoie de ajutor – intervenţie de până la 15% din PIB. La nivelul actual al PIB-ului nominal al României şi impactului estimat, intervenţia de stat în economie să fie substanţială, propunerea noastră fiind de până la 15% din PIB, circa 30 miliarde euro", se arată în comunicat.
Comunicatul este semnat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), Romanian Business Leaders, Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), Camera De Comerţ Şi Industrie Româno-Germană, Netherlands Romanian Chamber of Commerce, Belgian Luxembourg Romanian Moldovan Chamber of Commerce, Family Business Network România (FBN România) şi de mai mulţi antreprenori şi manageri.
Acesta este adresat preşedinţilor tuturor formaţiunilor politice din România, cărora li se cere să acţioneze pentru salvarea economiei României.
"Un calcul simplu ne arată că, dacă economia românească ar fi afectată cu 50% pe lună, în următoarele trei luni, apoi în continuare cu 20% pe lună, pentru încă trei luni, impactul total în PIB-ul din acest an ar fi de peste 15%, iar aceste cifre sunt valabile într-un scenariu care, în prezent, nu mai pare scenariul de bază, ci un scenariu optimist - scenariul de bază devine, pe zi ce trece, unul în care economia globală ar intra într-o recesiune mai lungă, cu un nou vârf al crizei în toamnă, în loc să vedem în Q4 semnele revenirii economice - dar chiar mergând pe acest scenariu optimist, guvernele trebuie să ia măsuri economice de o magnitudine asemănătoare cu impactul crizei. Aşa cum mai multe ţări au anunţat măsuri economice care sunt deja dublu-digit din PIB-ul anual al acelor ţări, şi Guvernul României ar trebui să pregătească măsuri corelate cu acest nivel de până la 15% din PIB, ca suport direct al statului, deci prin injecţii de cash şi forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru gospodăriile/persoanele afectate, precum şi mărirea semnificativă a investiţiilor publice - peste nivelul iniţial bugetat pentru 2020 - investiţii care pot ajuta la repornirea economiei şi crearea de locuri de muncă, atât pe zona de infrastructură mare, unde România oricum este încă deficitară, cât şi în direcţia digitalizării sistemului public, a continuării debirocratizării şi a dezvoltării de proiecte de e-guvernare, nu doar prin măsuri de genul amânării plăţii taxelor sau a ratelor pentru persoane fizice şi juridice, care pot ajuta temporar, dar sunt măsuri paleative şi nu vor preveni colapsul multor companii, în acelaşi timp ele nereprezentând un suport material din partea statului român, ţinând cont de magnitudinea şocului economic estimat", arată comunicatul.
Un alt argument prezentat este faptul că Pactul de Stabilitate şi Creştere a fost suspendat de Uniunea Europeană, în timp ce România este în continuare una dintre cele mai puţin îndatorate ţări din UE la nivel guvernamental: datoria guvernamentală era încă în gama 35% din PIB la finalul anului 2019, în condiţiile în care media la nivelul UE era de circa 85% din PIB-ul Uniunii, unele ţări fiind la 100% din PIB sau chiar mai mult, cum ar fi economii importante ale UE, ca Franţa sau Italia.
"Cu alte cuvinte, chiar dacă statul român ar aloca sume consistente economiei naţionale în acest moment, vom fi în continuare cu o datorie mai redusă ca procent din PIB faţă de celelalte ţări UE. Sau invers, în acest context, am putea să ne îndatorăm mai mult decât alte ţări, nemaifiind ţinuţi de deficitul bugetar de 3%, pe care nu îl mai poate respecta nicio ţară din Uniunea Europeană şi de limita maximă de datorie guvernamentală de 60% din PIB de care România este încă departe chiar şi cu această intervenţie propusă", spun oamenii de afaceri.
Potrivit acestora, gradul mic procentual de îndatorare ar putea deveni un avantaj naţional în lupta cu recesiunea globală care urmează.
"România poate apela, desigur, atât la instituţii financiare naţionale şi internaţionale, cât şi la alte tipuri de finanţare, cu analiza celor mai bune opţiuni din perspectiva condiţiilor, costurilor şi a maturităţii finanţării. Suntem conştienţi că România nu dispune de resursele altor ţări mai dezvoltate, care alocă sume nemaivăzute până acum, suntem conştienţi de faptul că ar putea exista şi efecte colaterale în urma unei astfel de intervenţii economice majore, consecinţe din punct de vedere al monedei naţionale, inflaţiei etc., suntem conştienţi că sumele împrumutate ar putea costa mult şi să fie lăsate moştenire nedorită următoarelor generaţii. Dar credem că dacă acest efort nu se va face, consecinţele vor fi şi mai grave, pe termen lung. Cu alte cuvinte, ştim că este greu şi sunt consecinţe, dar credem că putem, avem de unde şi este absolut necesar", adaugă ei.
Aceştia vorbesc şi de consecinţe imediate negative posibile în situaţia unei neimplicări masive a statului.
"În lipsa unei intervenţii masive şi rapide, estimăm că multe companii româneşti insuficient capitalizate nu vor putea supravieţui acestei crize. Ne putem aştepta la câteva sute de mii de companii româneşti, în special cele mici şi medii, care vor fi închise în mod voluntar sau vor intra în faliment, cu un impact uriaş la nivelul angajaţilor lor, societăţii, dar şi la nivelul întregului ecosistem de business din România; vorbim despre o criză cauzată de Covid-19 care nu afectează companiile în funcţie de co-morbidităţile lor, aşa cum s-a întâmplat cu virusul: companii oricât de bine finanţate şi chiar cu un management excelent vor muri foarte repede, vor fi victime ale acestei crize, dacă prin decizie guvernamentală, afacerea lor este pur şi simplu interzisă, vezi decretele de limitare a transportului de persoane, închiderea afacerilor din turism şi horeca, ordonanţele militare prin care s-au închis centrele comerciale, cabinetele stomatologice etc. fără să existe măsuri compensatorii substanţiale din partea statului român", mai spun ei.
Pe de o parte, sunt companii care, oricât de bine ar fi conduse şi administrate, se prăbuşesc pentru că obiectul lor de activitate nu mai există. Pe de altă parte, mult mai multe companii româneşti se vor prăbuşi în această criză din cauza ajustării masive în jos a cererii, din cauza lipsei de cash, care se va propaga într-o spirală rapid descendentă în toată economia.
"O intervenţie substanţială a statului acum ar putea ajuta economia românească să nu intre în recesiune (sau să treacă pe minus doar pe termen foarte scurt) şi să încheie anul la un nivel bun, chiar pe creştere de la an la an, situaţie care ar plasa România pe o poziţie mult mai bună la nivel internaţional ca economie, competitivitate globală etc. Singura problemă este că România ar acumula o datorie guvernamentală suplimentară, ajungând poate la 50% din PIB, dar rămânând oricum mult sub nivelul mediu al UE, în timp ce lipsa intervenţiei acum poate arunca România într-o recesiune lungă şi profundă, cu mult peste cea înregistrată în 2009, deoarece criza de acum este una mult mai gravă, iar ţara noastră ar putea astfel pierde tot avansul realizat în ultimii ani pe drumul către convergenţa la media Uniunii Europene - ca ţară care a avut cea mai mare creştere procentuală din întregul bloc comunitar, către media UE, în toată această perioadă - cu foarte slabe şanse de a mai reveni semnificativ pe creştere în următoarea decadă, până în 2030 sau poate pe termen şi mai lung", adaugă oamenii de afaceri.
Ei afirmă că este nevoie de solidaritate în această perioadă între mediul public şi mediul privat.
"Există riscul ca această criză să devină o dovadă în plus a faptului că statul nu îşi asumă responsabilitatea necesară atât faţă de angajaţii din mediul privat, cât şi faţă de cei de la stat. Reducerea cheltuielilor aparatului de stat trebuie să devină o prioritate pentru a trece cu bine prin criză. În timp ce în mediul privat am văzut încă din primele săptămâni ale crizei peste un milion de contracte de muncă suspendate, cu o posibilă creştere către 2 milioane în următoarele săptămâni, plus alte sute de mii de contracte cu salarii reduse din cauza crizei, angajaţii din mediul de stat nu au fost în niciun fel afectaţi de criza Covid-19, din punct de vedere al veniturilor, până în acest moment", spun ei.
Aceştia consideră că solidaritatea între sistemul public şi mediul privat în această situaţie este absolut necesară, nu doar pentru că sub presiunea cheltuielilor uriaşe din zona bugetară întregul sistem economic din România se va prăbuşi în această criză, ci şi pentru faptul că, după terminarea acestei crize, mediul privat va fi defavorizat pentru că românii vor vedea încă o dată că a fost mult mai bine şi mai sigur să fie angajaţi în sistemul public din România şi nu în economia reală, în mediul privat de business.
"Vă propunem crearea unui Grup de Criză Economică la care să adere toţi cei care pot contribui la soluţii (Guvernul României, partidele politice din Parlament, bancheri, mediul de afaceri) şi care, luând în calcul propunerea de mai sus să o analizeze în baza cifrelor reale din economie şi să dea un răspuns dacă şi în ce măsură o 'terapie de şoc', aşa cum o vede mediul de afaceri este posibilă şi viabilă şi în România, similar cu alte state. Specialiştii din domeniile strategice împreună cu antreprenori şi lideri de companii cu impact în economie ar trebui să colaboreze activ pentru a realiza o strategie naţională pentru ca după trecerea crizei medicale să nu avem de-a face cu pagube iremediabile ale economiei româneşti", se menţionează în comunicat-
Oamenii de afacerii spun că au analize detaliate pe care le pun la dispoziţia grupului de specialişti pentru trecerea crizei pentru a fi analizate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
