Plata pensiei ”în cripto” este un concept care capătă contur în mai multe părţi ale lumii şi care ar putea deveni treptat realist şi în Europa Centrală şi de Est, însă totul depinde de ritmul reglementării, de nivelul de educaţie financiară, a declarat Gracy Chen, CEO Bitget pentru News.ro. aceasta spune că tehnologii precum blockchain-ul şi criptoactivele sunt deja integrate, într-o formă sau alta, în strategiile marilor instituţii financiare din întreaga lume, iar Europa Centrală şi de Est are un potenţial uriaş de a adopta aceste soluţii.
”O „pensie în cripto” înseamnă, simplu spus, economisirea şi investirea pe termen lung în active digitale, cu scopul de a genera venituri sau stabilitate financiară la momentul retragerii din activitate. Nu înseamnă neapărat renunţarea la sistemul clasic de pensii, ci poate fi o alternativă sau un complement, care oferă un control mai mare asupra modului în care sunt administrate economiile personale. Este un concept care deja capătă contur în mai multe părţi ale lumii şi care ar putea deveni treptat realist şi în Europa Centrală şi de Est, mai ales în rândul tinerilor familiarizaţi cu tehnologia. Totul depinde de ritmul reglementării, de nivelul de educaţie financiară şi de existenţa unor produse simple, sigure şi transparente, care să permită utilizatorilor să investească responsabil pe termen lung”, a declarat Gracy Chen, CEO Bitget pentru News.ro.
Compania a publicat recent un raport bazat pe peste 30.000 de sondaje la nivel global, care arată că 20% dintre reprezentanţii Generaţiei Z şi Alpha sunt deschişi să primească pensii în criptomonede. Aceiaşi respondenţi au declarat că nu mai au încredere în sistemul tradiţional de pensii şi caută alternative.
”Lipsa de încredere în sistemele tradiţionale de pensii provine în mare parte din incertitudinile economice şi demografice cu care se confruntă generaţiile tinere. Trebuie să ţinem cont că Generaţiile Z şi Alpha cresc într-o lume în care inflaţia, instabilitatea pieţelor şi îmbătrânirea populaţiei pun o presiune tot mai mare pe sustenabilitatea sistemelor clasice. În acest context, tot mai mulţi tineri nu mai cred că actualul model le va putea oferi acelaşi nivel de siguranţă financiară pe termen lung”, spune Gracy Chen.
Pentru a recâştiga încrederea acestor generaţii, este nevoie de mai multă transparenţă, flexibilitate şi o adaptare reală la noile realităţi digitale. Soluţiile hibride, care îmbină garanţiile statului cu instrumente inovatoare precum criptomonedele sau portofelele digitale, pot reprezenta o punte între sistemele vechi şi cele noi. De asemenea, educaţia financiară joacă un rol important.
”Cu cât oamenii înţeleg mai bine cum funcţionează aceste mecanisme, cu atât vor avea mai multă încredere să le folosească”, adaugă ea.
Potrivit acesteia, tehnologii precum blockchain-ul şi criptoactivele sunt deja integrate, într-o formă sau alta, în strategiile marilor instituţii financiare din întreaga lume.
”Cred că Europa Centrală şi de Est are un potenţial uriaş de a adopta aceste soluţii, mai ales datorită deschiderii către digitalizare şi a interesului în creştere pentru alternative financiare moderne. Pe termen mediu, vom vedea mai multe parteneriate între platformele cripto şi actorii tradiţionali, fie prin soluţii de plată bazate pe blockchain, fie prin instrumente hibride de investiţii şi economisire. Principala provocare rămâne reglementarea, însă odată ce cadrul legal va deveni mai clar şi mai coerent, adopţia va accelera. Dinamica pieţei din această regiune arată că publicul este pregătit, însă are nevoie doar de instrumentele potrivite”, afirmă ea.
Întrebată ce anume determină un investitor să tranzacţioneze fără a analiza obiectiv dacă îşi permite cu adevărat, Gracy Chen spune că, de multe ori, ceea ce determină un investitor să acţioneze impulsiv nu este neapărat dorinţa de profit, ci presiunea emoţională, adică teama de a nu rata o oportunitate (FOMO).
”Mai exact, este vorba despre influenţa ştirilor de ultim moment sau a comportamentului altor investitori. În loc să evalueze calm dacă o tranzacţie este sustenabilă din punct de vedere financiar, unii acţionează pripit, conduşi de entuziasm sau panică, fără o strategie clară. Un principiu fundamental pentru a preveni acest lucru este DYOR – Do Your Own Research (Fă-ţi propriile cercetări). Este o regulă de bază atunci când iei în calcul o investiţie sau cauţi proiecte promiţătoare. Important este să identifici surse de informaţie de încredere şi să îţi setezi obiective financiare clare înainte de a lua decizii”, a mai spus Gracy Chen.
Dacă un investitor are un plan bine definit, cu limite de risc şi randamente aşteptate, şi îl urmează cu consecvenţă, este mult mai puţin probabil să fie influenţat de impulsuri emoţionale sau de zgomotul extern. O astfel de disciplină îl ajută să gestioneze mai bine fluctuaţiile pieţei şi să evite deciziile care nu sunt sustenabile pe termen lung.
”Unul dintre cele mai clare semne ale unei decizii impulsive este senzaţia puternică de urgenţă, adică acel sentiment că trebuie să acţionezi imediat sau vei pierde o oportunitate unică. În acel moment, decizia nu mai este ghidată de logică sau strategie, ci de emoţii intense, cum ar fi FOMO (frica de a rata o oportunitate) sau dorinţa de a recupera rapid pierderi recente”, afirmă Gracy Chen.
Un alt semnal este lipsa unui proces clar de verificare: dacă investitorul nu mai analizează indicatorii de piaţă, nu mai compară surse de informaţii şi nu mai revine asupra obiectivelor sale financiare, atunci decizia este cel mai probabil una reactivă. De asemenea, nevoia de validare externă, precum urmărirea excesivă a comportamentului altor investitori sau bazarea pe tendinţe din social media şi zvonuri, este un semn de avertizare.
”În astfel de situaţii, o pauză scurtă sau revenirea la propria strategie personală poate face diferenţa între o decizie inspirată şi una care va fi regretată. Gestionarea impulsului este importantă pentru un parcurs investiţional sănătos pe termen lung”, precizează ea.
Primul pas pentru un investitor începător, să nu cadă în capcana „mentalităţii de turmă”, este să-şi definească obiectivele: de ce investeşte, pe ce orizont de timp şi ce nivel de risc este dispus să accepte.
”O strategie personală porneşte întotdeauna de la introspecţie, nu de la tendinţe. Fără o viziune clară, este foarte uşor să fii atras de mulţime, chiar dacă direcţia respectivă nu ţi se potriveşte. Există şi câteva reguli de bază care se aplică indiferent de experienţă: diversificarea portofoliului, limitarea investiţiilor la sume pe care îţi permiţi să le pierzi şi stabilirea unor puncte clare de intrare şi ieşire. Învăţarea constantă din surse credibile şi evitarea deciziilor bazate pe zvonuri sau emoţii sunt, de asemenea, principii esenţiale. Fiecare ar trebui să-şi amintească faptul că investiţiile sunt un maraton, nu un sprint, iar răbdarea şi disciplina sunt cei mai de încredere aliaţi într-o strategie sănătoasă”, mai spune ea.
Cel mai mare risc, atunci când un tânăr îşi construieşte planurile (precum economiile pentru pensie) pe instrumente financiare pe care nu le înţelege pe deplin, este iluzia controlului, convingerea că ai făcut o alegere bună doar pentru că ai urmat o tendinţă sau ai obţinut câteva câştiguri rapide, fără să înţelegi cu adevărat cum funcţionează instrumentul financiar.
”Tinerii care îşi bazează planurile, cum ar fi economiile pentru pensie, pe astfel de alegeri se expun la o instabilitate financiară pe termen lung. Fără cunoştinţe solide şi o strategie bine gândită, riscul de a lua decizii greşite în perioade de piaţă volatile sau dominate de emoţii este mult mai mare. În plus, lipsa de diversificare sau înţelegerea greşită a unor concepte-cheie, precum riscul şi randamentul, pot duce la pierderi greu de recuperat. De aceea, educaţia financiară devine importantă, nu doar pentru a proteja fondurile investite, ci şi pentru a construi un viitor financiar sustenabil şi ancorat în realitate”, mai spune ea.
Gracy Chen afirmă că istoria criptomonedelor începe, în esenţă, cu dorinţa de a regândi fundamental modul în care funcţionează sistemele financiare.
”Totul a început în 2008, odată cu publicarea whitepaper-ului Bitcoin, semnat de Satoshi Nakamoto. Documentul descria un sistem de plată electronică descentralizat, peer-to-peer, care elimina nevoia unui intermediar, o idee revoluţionară în contextul crizei financiare globale de atunci. Bitcoin a fost creat ca o alternativă la sistemul bancar tradiţional, un activ digital cu o ofertă limitată, bazat pe tehnologia blockchain, ceea ce înseamnă că este transparent, imuabil şi verificabil. Ulterior, în ianuarie 2009, a fost minat primul bloc din reţea, cunoscut sub numele de „Genesis Block”, marcând naşterea primului activ digital descentralizat din istorie. Este important de menţionat că, iniţial, Bitcoin nu avea o valoare monetară reală. De fapt, prima tranzacţie cunoscută în lumea reală a devenit celebră: în 2010, un programator a cumpărat două pizza pentru 10.000 BTC. Astăzi, un singur Bitcoin valorează peste 100.000 de dolari, în funcţie de condiţiile pieţei, fiind un semn al creşterii sale exponenţiale şi al percepţiei tot mai largi că poate funcţiona ca un depozit de valoare, fiind adesea numit „aur digital”. Această evoluţie a adus criptomonedele în prim-planul discuţiilor despre investiţii alternative. În ultimii ani, am asistat la un interes tot mai mare, nu doar din partea investitorilor individuali, ci şi a instituţiilor financiare majore, care includ acum activele cripto în portofoliile lor pentru diversificare şi potenţial ridicat de randament. Apariţia ETF-urilor pe Bitcoin şi dezbaterile tot mai frecvente despre rolul acestuia ca activ de rezervă strategică susţin ideea că nu mai vorbim despre un trend trecător, ci despre o transformare profundă a peisajului financiar global”, mai spune ea.
Gracy Chen consideră că evoluţia criptoactivelor reflectă dorinţa tot mai puternică a oamenilor de a avea control direct asupra propriilor finanţe, într-un sistem care nu se bazează pe intermediari.
”Tehnologia blockchain oferă transparenţă, securitate şi autonomie, adică elemente esenţiale într-o lume aflată într-o transformare şi digitalizare accelerată. Un aspect-cheie al acestei evoluţii şi unul dintre principalele motive pentru care criptomonedele sunt atractive constă în capacitatea lor de a facilita tranzacţii transfrontaliere cu o uşurinţă şi eficienţă fără precedent. Remitenţele internaţionale tradiţionale pot fi lente, costisitoare şi supuse unor taxe şi reglementări variate. Criptomonedele, în schimb, permit transferuri aproape instantanee şi, de multe ori, mai ieftine, ocolind sistemele bancare tradiţionale. Acest lucru este deosebit de atractiv pentru persoanele care trimit bani familiilor în străinătate, pentru afacerile implicate în comerţ internaţional şi chiar pentru asistenţa umanitară”,spune ea.
Criptomonedele reprezintă un instrument care oferă acces la servicii financiare celor care nu sunt deserviţi de sistemul bancar tradiţional.
”Miliarde de oameni din întreaga lume nu au acces la servicii financiare de bază, cum ar fi conturi bancare, împrumuturi sau modalităţi sigure de a economisi sau transfera bani. Pentru a folosi criptomonedele, este nevoie doar de un smartphone şi o conexiune la internet — lucruri din ce în ce mai accesibile, chiar şi în zonele izolate. Acest lucru deschide o lume de oportunităţi financiare pentru cei excluşi anterior, permiţându-le să participe la economia globală, să economisească, să investească şi să efectueze tranzacţii în siguranţă, fără infrastructura bancară clasică. Totodată, criptomonedele sunt atractive şi pentru că oferă diversificare şi oportunităţi de dezvoltare. Ritmul rapid al inovaţiei (fie că vorbim de aplicaţii DeFi, portofele digitale sau tokenuri) menţine viu interesul pentru acest domeniu şi creează noi forme de implicare financiară, în special pentru generaţiile tinere şi pieţele slab deservite de sistemele tradiţionale”, subliniază ea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
