O statistică realizată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), care reuneşte preţul energiei electrice pentru populaţie în 144 de ţări, plasează România pe locul 21 la cea mai scumpă energie electrică din lume. România are o energie mai scumpă de 70 de ori decât cea mai ieftină energie electrică din lume, care se vinde populaţiei în Iran, şi de 58 de ori mai ieftină decât energia electrică pentru popualaţie cel mai scump vândută în lume în Insulele Bermude. Printre cauzele preţului crescut al energiei electrice în România sunt atât interne - capacităţi de producţie insuficiente determinând importuri scumpe, în contextul unor pierderi mari în sistemele de transport şi distribuţie, cât şi externe - creşterea masivă a cererii de energie în zona sud-est europeană, ca urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina şi capacităţi limitate de interconexiune a ţărilor din această zonă cu pieţele din Vest.
Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, arată că preţul ridicat al energiei electrice în România este cauzat de o combinaţie de factori interni şi externi. Potrivit sursei citate, printre cauzele interne se numără capacităţi de producţie insuficiente sau neoptime, în condiţiile în care în România există perioade când producţia internă nu acoperă cererea, ceea ce duce la importuri scumpe, iar pierderile în sistemele de transport şi distribuţie sunt foarte mari — în unele zone ajungând până la ~20%.
De asemenea, precizează Chisăliţă, altă cauză internă vizează costurile legate de politici, reglementări şi infrastructură. Costul certificatelor de emisii de CO₂ („EU Emissions Trading System”) a crescut, ceea ce creşte costul producerii energiei din surse fosile. Măsurile de tranziţie către regenerabile implică investiţii mari, iar unele tehnologii regenerabile sunt mai greu de echilibrat fiind puternic dependente de vreme, menţionează preşedintele AEI.
Acesta adaugă că un alt motiv al costului ridicat îl reprezintă exporturile de energie în momente în care cererea este foarte mică, la fel ca şi preţurile şi necesitatea de importuri de energie când cererea este foarte mare cu preţuri foarte mari. Totodată, variaţiile mari ale producţiei din hidro, eolian sau solar (secetă, vânt slab etc) afectează suplinirea cu energie din surse fosile şi cresc costurile marginale de producţie. Nu în ultimul rând, de vină pentru preţul crescut al energiei electrice în România este şi creşterea „excesivă” a taxelor şi accizelor în ultimii ani.
Cauzele externe sunt, potrivit lui Dumitru Chisăliţă, creşterea masivă a cererii de energie în zona sud-est europeană ca urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina şi a lipsei combustibilului necesar producerii de energie electrică în Republica Moldova, capacităţile limitate de interconexiune ale ţărilor din această zonă cu cu pieţele din Vestul Europei, creşterea preţului gazelor naturale şi a altor combustibili la nivel european, ceea ce a făcut ca preţul energiei electrice să crească urmare a majorării costului marginal al producţiei şi creşterea cererii globale de energie la anumite momente din zi determinate de variabilitatea producţiei regenerabile (din cauza vremii, condiţiilor hidro etc).
Totodată, războiul din Ucraina a avut un impact asupra lanţurilor de aprovizionare cu combustibili şi asupra pieţelor energetice, susţine Chisăliţă.
Potrivit preşedintelui AEI, estimări recente arată că, în România, din cauza preţurilor mari la energia electrică, între 32% şi 45% din populaţie ar fi afectată de sărăcie energetică, în funcţie de criterii (sursa ORSE), iar aproximativ 20% din gospodării au „consum sub jumătate din media naţională” — un indicator de sărăcie energetică extremă. în regiunile mai puţin dezvoltate, unde peste 30% dintre gospodării nu îşi permiteau să acopere nevoile energetice.
„Gospodăriile cu venituri reduse care plătesc o pondere mare din venit pentru energie au mai puţin de cheltuit pentru alte nevoi — ceea ce reduce cererea internă, consumul şi astfel se frâneză economia. Întreprinderile şi industria, în zone cu costuri energetice mari, este şi cazul Românie, sunt mai puţin competitive — dacă costul energiei pentru firme este ridicat, ele trebuie să includă asta în costuri, ceea ce reduce investiţiile, dezvoltarea sau profitabilitatea, mergând până la faliment. Pe cel mai recent set solid de date comparabile (EIB Investment Survey 2024 – România), 81% dintre firmele din România indică «costurile la energie» ca fiind un obstacol pentru investiţii – deci sunt afectate de nivelul preţurilor la energie”, mai afirmă preşedintele AEI.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
