Peste 5.250 de companii au intrat în insolvenţă în primele nouă luni din 2026, cu aproximativ 12% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel, începând cu 2018, potrivit unei analize realizate de CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România. CITR atrage atenţia că insolvenţele s-au dublat în rândul companiilor mari (cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro), în timp ce în cazul firmelor cu active de peste 1 milion de euro insolvenţele au crescut cu 65%, faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Agricultura şi construcţiile concentrează aproape 90% din creşterea numărului de insolvenţe, iar regiunea Nord-Est are cea mai rapidă creştere (21,8%).
"Peste 5.250 de companii au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului 2026, cu aproximativ 12% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, marcând cel mai ridicat nivel din 2018 încoace. În aceeaşi perioadă, numărul companiilor cu active de peste 1 milion de euro intrate în procedură a crescut cu 65%, iar al celor cu active de peste 4 milioane de euro este mai mult decât dublu (marcând o creştere de 141% a procedurilor în această categorie)", potrivit unei analize realizate de CITR, pe baza estimărilor ONRC.
"Anul trecut spuneam că se închide cortina pentru companiile zombie, iar datele din 2026 arată că presiunea a urcat la companiile mari. Totalul insolvenţelor creşte moderat, dar numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în procedură este mai mult decât dublu, iar aici se schimbă natura riscului. O companie mare este, de fapt, finanţată de furnizorii ei, iar când aceasta se opreşte din plată, dificultăţile se transmit în lanţ. Semnalele sunt deja în date: marje în scădere, îndatorare în creştere, restanţe către furnizori concentrate în firmele subcapitalizate, iar agricultura arată simultan presiune în bilanţuri, în bănci şi în instanţe. Pentru companiile încă viabile, momentul intervenţiei decide cât se mai poate salva", a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Cele mai multe insolvenţe, în agricultură şi construcţii
Datele ONRC în funcţie de codurile CAEN indică faptul că din cele aproape 230 de insolvenţe suplimentare faţă de anul trecut, peste 190 provin din doar două sectoare: agricultura (94) şi construcţiile (97). În acelaşi timp, comerţul şi industria prelucrătoare înregistrează uşoare scăderi ale procedurilor de insolvenţă (aproximativ 5% comerţ şi aprox 6% industrie prelucrătoare), arată CITR într-un comunicat de presă.
Cele mai multe insolvenţe s-au înregistrat în agricultură (avans de 52,5%) - cu peste 90 de proceduri faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, agricultura a devenit al doilea cel mai puţin profitabil sector al economiei, iar rata creditelor neperformante a urcat de la 2,7% în octombrie 2024, la 9,8% în martie 2026.
Construcţiile sunt de asemenea afectate, înregistrând o creştere a insolvenţelor de peste 10% depăşind pragul de 1.000 de companii în insolvenţă în primele 3 trimestre.
Harta insolvenţelor: Moldova accelerează
Nord-Estul este regiunea cu cea mai rapidă creştere a insolvenţelor (21,8%), în primele trei trimestre ale anului, Vasluiul şi-a dublat numărul de proceduri, Bacăul a crescut cu 48,5%, iar Suceava cu 42,1%. Creşteri ample se înregistrează şi în Bistriţa-Năsăud (77,6%), Vrancea (69,0%), Arad (41,2%), Braşov (37,8%) şi Hunedoara (30,8%), arată reprezentanţii CITR.
La polul opus, Nord-Vestul este singura regiune unde se înregistrează o scădere a numărului de insolvenţe (5,7%), cu reduceri în Cluj (15,2%), Bihor (11,9%) şi Sălaj (41,4%). Constanţa coboară, cu 15,1%, iar Bucureştiul rămâne principalul centru al insolvenţelor, cu peste 860 de cazuri, 18% din total, dar cu o creştere modestă, de 4,1%.
De ce contează companiile mari
Cercetarea economică internaţională privind lanţurile de credit comercial arată că, atunci când un client intră în insolvenţă, furnizorii săi suferă pierderi, iar propriul lor risc de insolvenţă creşte odată cu mărimea pierderii. Efectul este mai puternic în perioadele de încetinire economică şi la furnizorii cu capital şi lichiditate reduse. Aceleaşi studii arată că lanţul neplăţilor se opreşte, de regulă, la companiile mari, lichide şi cu acces la finanţare, care absorb şocurile. Când tocmai aceste companii intră în insolvenţă, amortizorul dispare, atrag atenţia reprezentanţii CITR.
"În România, condiţiile pentru propagare sunt prezente: creditul furnizor este o sursă principală de finanţare, firmele subcapitalizate concentrează peste o treime din restanţele comerciale, iar incidentele de plată cresc ca valoare. Dublarea insolvenţelor la companiile mari este, din acest motiv, un semnal care depăşeşte numărul efectiv de cazuri înregistrate. Instrumentele de restructurare preventivă, cum ar fi acordul de restructurare sau concordatul preventiv pot face diferenţa în perioada următoare, între o afacere pierdută ori una salvată", se arată în comunicat.
CITR este liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România, cu o experienţă de peste 25 de ani şi peste 1.200 de proiecte gestionate, oferind servicii complete de insolvenţă, restructurare voluntară, concordat preventiv şi lichidare judiciară.
Medikatv.ro
