Aproape 6 din 10 români economisesc lunar, dar 3 din 4 nu fac faţă unor cheltuieli neprevăzute în valoare de şase salarii, potrivit studiului Barometrul datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România. Tinerii între 18 şi 35 de ani economisesc mai des decât persoanele de 46-55 de ani, iar bucureştenii şi persoanele cu studii superioare conduc clasamentul economisirii. În acelaşi timp, 12% dintre respondenţi declară că au cel puţin o plată restantă, valoarea medie a restanţelor fiind de până la 4.200 de lei.
„Aproape 6 din 10 români (57,9%) reuşesc să economisească într-o lună obişnuită, însă acest comportament nu se traduce automat într-o rezervă suficientă pentru situaţii financiare majore: 73,1% dintre respondenţi spun că nu ar putea face faţă unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu şase salarii lunare. Datele studiului Barometrul datoriilor 2026 arată că economisirea rămâne un comportament prezent în gospodăriile din România, dar capacitatea de a construi o plasă de siguranţă financiară diferă semnificativ în funcţie de venit, educaţie, vârstă şi regiune”, arată, marţi, KRUK, într-un comunicat de presă.
În rândul celor care economisesc, suma mediană pusă deoparte lunar este de aproximativ 1.000 de lei, în timp ce media a crescut de la aproximativ 1.900 lei în 2025 la 2.200 lei în 2026. În acelaşi timp, 31,1% au economii care le-ar acoperi cheltuielile pentru cel puţin şase luni, potrivit realizatorilor studiului.
De asemenea, 70,3% dintre români consideră că au nevoie să îşi îmbunătăţească educaţia financiară, chiar dacă 72% îşi evaluează propriile cunoştinţe în domeniu ca fiind ridicate.
Tinerii, persoanele cu studii superioare, economii peste medie
Ponderea celor care economisesc într-o lună obişnuită rămâne constantă, în jurul valorii de 58%., însă există diferenţe semnificative între categoriile de populaţie. Aproape trei sferturi dintre persoanele cu studii superioare (73,1%) spun că economisesc lunar, iar în Bucureşti-Ilfov procentul ajunge la 68,6%. Tinerii cu vârste între 18 şi 35 de ani economisesc într-o proporţie de 68,1%, în timp ce în mediul urban ponderea este de 61%.
Numerarul rămâne principala formă de economisire, fiind menţionat de 64,4% dintre cei care pun bani deoparte.
Realizatorii studiului atrag atenţia că Indicele Sustenabilităţii Financiare (ISF) a coborât la 50 de puncte în 2026, de la 52 în 2025 şi 56 în 2024.
„Ponderea persoanelor aflate într-o situaţie financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%, în timp ce proporţia celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%. Deşi 57,9% dintre respondenţi declară că în gospodăria lor se economiseşte într-o lună obişnuită, 73,1% spun că nu ar putea face faţă unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu şase salarii lunare. Doar 26,9% consideră că ar avea resursele necesare pentru un asemenea eveniment”, se menţionează în comunicat.
Dacă ne raportăm la vârstă, doar 20,5% dintre persoanele cu vârste între 56 şi 65 de ani ar putea acoperi o cheltuială echivalentă cu şase salarii, comparativ cu 26,9% la nivelul întregului eşantion.
„Lipsa resurselor financiare este principalul motiv pentru care o parte dintre români nu economisesc: 83% dintre cei care nu pun bani deoparte indică acest motiv. Instabilitatea economică este menţionată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile de 78,1%”, potrivit datelor incluse în studiu.
12% dintre români au restanţe
Realizatorii studiului mai arată că 12% dintre respondenţi declară că au cel puţin o plată restantă, valoarea medie a restanţelor rămânând constantă în 2026 faţă de 2025, respectiv sub 4.200 de lei.
Cele mai mari valori medii ale restanţelor sunt înregistrate în cazul creditelor bancare şi IFN, unde suma ajunge la aproximativ 5.800 de lei, urmate de împrumuturile de la cunoştinţe, cu aproape 5.700 de lei. În acelşai timp, restanţele la facturi şi servicii au o valoare medie de aproximativ 2.000 lei.
Deşi 72% dintre respondenţi îşi evaluează nivelul de cunoştinţe financiare ca fiind ridicat, 70,3% consideră că au nevoie să îşi îmbunătăţească educaţia financiară. Totodată, 31,2% declară că nu îşi planifică niciodată bugetul personal sau familial.
Priorităţile de cheltuieli
Utilităţile şi serviciile de bază (91,3%) şi alimentele (85,5%) rămân principalele priorităţi de cheltuieli pentru români. Sănătatea urcă de pe locul al patrulea pe locul al treilea, fiind menţionată de 75,4% dintre respondenţi, iar serviciile precum abonamentele, transportul, educaţia şi timpul liber ajung pe locul al patrulea, cu 73,7%.
Plata datoriilor şi a restanţelor coboară de pe locul al treilea pe locul al cincilea, fiind menţionată de 71,6% dintre respondenţi, în timp ce plata creditelor ajunge pe locul al şaselea, cu 63,9%, după cum se menţionează în raport.
În acelaşi timp, 90,8% dintre români consideră că fiecare persoană are obligaţia morală de a-şi plăti datoriile la timp. Pentru 35,9% dintre persoanele cu restanţe, principalul motiv pentru care vor să îşi achite datoriile este că acest lucru este cinstit şi moral, în timp ce 26% spun că urmăresc să îşi recapete liniştea şi să reducă stresul, susţin realizatorii studiului.
Studiul Barometrul Datoriilor 2026 a fost realizat de Kantar România pentru KRUK România, pe un eşantion naţional reprezentativ de 1.002 respondenţi, bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. Cercetarea a fost realizată prin metoda CATI (interviuri telefonice), în perioada august–septembrie 2026.
KRUK România activează pe piaţa de management al creanţelor, oferind soluţii pentru gestionarea obligaţiilor financiare, atât în etapa amiabilă, cât şi în cea juridică.


























