Londra nu mai poate fi capitala financiară a Europei după materializarea Brexit, ceea ce a determinat mai multe oraşe importante de pe continent să se înscrie într-o cursă de înlocuire a emblematicului City, relatează DPA.
După drama iniţială, mai multe capitale europene au început să aprecieze că divorţul care este pe cale să se producă între Marea Britanie şi Uniunea Europeană este o oportunitate de a prelua rolul jucat până acum de City of London, centrul financiar din capitala britanică.
Activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona este văzut ca un moment fără întoarcere care va priva în mod inevitabil Londra de rolul de capitală financiară a Europei.
Băncile au nevoie din punct de vedere legal ca birourile lor să fie într-un stat al UE pentru a putea oferi servicii în cadrul blocului comunitar şi sunt multe candidate care pot oferi acest lucru.
Ca şi cum ar candida pentru găzduirea Olimpiadei, oraşele Frankfurt, Dublin, Paris, Milano şi Madrid îşi prezintă calităţile care le-ar putea conferi un avantaj în faţa rivalelor lor.
Frankfurt pare să fie în frunte. Acolo se află deja sediul Băncii Centrale Europene şi mai multe instituţii majore de supraveghere, inclusiv Autoritatea Europeană a Asigurărilor.
BCE nu este singurul magnet. Există un număr mare de profesionişti, o infrastructură bună, proprietăţi imobiliare disponibile la preţuri competitive şi faptul că Frankfurtul este în Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene.
Frankfurtul este prezent deja pe scena internaţională datorită densităţii mari de instituţii financiare. Până la sfârşitul lui 2015, aproape 200 de bănci, dintre care 80% nu sunt germane, aveau birouri la Frankfurt. Industria bancară are 62.500 de angajaţi în oraşul din vestul Germaniei.
Dublinul are la rândul său şanse bune. Nu este un secret că multe companii financiare americane preferă capitala irlandeză din motive de limbă. Alte avantaje sunt dobânzile scăzute şi un sistem juridic foarte asemănător cu cel britanic.
Experţii notează că, după Brexit, banca britanică Barclays vrea să transforme subsidiara din Dublin în principalul său birou din UE. Citigroup vrea la rândul ei să îşi transfere sediul diviziei europene de private banking la Dublin, în timp ce Wells Fargo îşi administrează deja afacerile din capitala irlandeză.
În speranţa că nu va rămâne în urmă, Parisul, în special centrul financiar La Defence, îşi promovează de mult timp atractivitatea în faţa bancherilor care caută o nouă bază europeană.
Oraşul de pe Sena vrea să construiască şapte noi zgârie nori care ar putea contribui la depăşirea deficitului de spaţii de birouri. Autorităţile locale au sugerat că vor să extindă actualele facilităţi fiscale pentru angajaţii străini.
Capitala franceză, unde se află sediul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), speră să înlocuiască Londra ca gazdă a Autorităţii Bancare Europene (EBA).
Parisul are însă o mare slăbiciune, fiscalizarea salariilor, respectiv sistemul fiscal în general, a arătat Didier Le Menestrel, director al companiei de management al investiţiilor La Financiere de l'Echiquier.
”Fiscalizarea forţei de muncă şi sistemul fiscal în general sunt o frână puternică când vine vorba despre transferarea pieţei londoneze la Paris”, a declarat Le Menestrel publicaţiei Les Echos.
Un alt factor negativ este politica, din cauza ascensiunii Fontului Naţional, formaţiune de extremă dreapta condusă de Marine Le Pen, care susţine renunţarea la euro.
Italia consideră că Milano este un candidat valoros la înlocuirea Londrei. Capitala regiunii Lombardia, unde se află bursa italiană, îşi laudă infrastructura şi capitalul uman.
La Milano se mai află şi sediile celor mai importante companii italiene. Cu toate acestea, Italia nu este foarte atractivă pentru investitorii străini, iar sectorul bancar rămâne o povară pentru economia ţării.
Chiar dacă nu este un candidat major, Madridul vrea să găzduiască noul City al Europei, post-Brexit. Capitala spaniolă are unele avantaje, inclusiv o piaţă imobiliară competitivă, taxe mici, o infrastructură bună, legături strategice cu America Latină şi Africa de Nord, profesionişti calificaţi şi o vreme plăcută.
Există şi câţiva factori negativi, inclusiv limba şi lipsa de relevanţă a ţării ca centru financiar, comparativ cu alte opţiuni.
Ministrul de Finanţe spaniol Luis de Guindos a recunoscut că ţara are probleme la atragerea inveastiţiilor, din cauza evaluării date de agenţiile de rating, care se află în prezent la nivelul BB+.
În urmă cu patru ani, băncile spaniole au fost salvate cu fonduri de la Bruxelles. Totuşi, Spania are două bănci de importanţă majoră, Santander şi BBVA, şi încearcă să atragă bănci americane mari care se află în prezent la Londra, precum Goldman Sachs, Citi, JP Morgan şi Morgan Stanley.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
