Institutul Cultural Român, prin reprezentanţele sale de la Roma, Veneţia, Chişinău, Lisabona, Londra şi New York, organizează o serie de evenimente cu ocazia împlinirii a 105 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, un moment crucial în formarea statului român modern.
România a adoptat Legii nr. 256/2020 pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Manifestările organizate de ICR au ca scop rememorarea contextului istoric complex care a condus la semnarea Tratatului de la Trianon în 1920, un moment definitoriu pentru recunoaşterea internaţională a Marii Uniri şi consolidarea statului român modern. Prin conferinţe, spectacole de teatru sau prelegeri susţinute de istorici şi experţi, ICR contribuie la promovarea memoriei istorice şi la consolidarea identităţii culturale româneşti în plan internaţional, subliniind importanţa acestui act diplomatic în evoluţia geopolitică a Europei de Est.
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Cu prilejul Zilei Tratatului de la Trianon, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova şi Societatea de Studii Româneşti „Miron Costin” organizează conferinţa domnului Prof. univ. dr. George Enache, „Consecinţele religioase ale Tratatului de la Trianon în Transilvania”, miercuri 4 iunie, de la ora 16.30, în Aula 15 a Complexului Universitar „Beato Pellegrino” al Universităţii din Padova. Profesorul George Enache va analiza urmările Tratatului de la Trianon asupra situaţiei cultelor din Transilvania: reconfigurarea arhitecturii spirituale, raporturilor dintre ierarhia ortodoxă şi celelalte culte recunoscute, ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie (1925), ce venea pe fondul recunoaşterii României Mari în frontierele consfinţite de Conferinţa de Pace de la Paris, organizarea administrativ–teritorială a arhidiecezelor, sinoadele arhidiecezane după Marea Unire. Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat a avut urmări şi asupra Bisericii Ortodoxe: ierarhii din provinciile unite cu ţara au intrat, la 30 decembrie 1919, în componenţa Sfântului Sinod de la Bucureşti, iar la 31 decembrie 1919, episcopul Miron Cristea a devenit Mitropolit Primat al României. Invitatul, Prof. univ. dr. George Enache, este un cunoscut istoric român, specialist reputat în istoria Bisericii Ortodoxe Române şi în istorie contemporană.
Vineri, la ora 11.00, în Sala de Conferinţe a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Haşdeu” al Universităţii de Stat din Moldova de la Chişinău, cu Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova şi Societatea de Studii Româneşti „Miron Costin”, organizează colocviul „Literatura română din Basarabia: perspective istorice şi literare înainte şi după 1989”. Evenimentul reuneşte scriitori din Republica Moldova şi propune o reflecţie asupra evoluţiei literaturii basarabene într-un context istoric complex, marcat de perioada regimului sovietic şi de transformările profunde apărute după 1989. Teme de interes deosebit, avute în vedere de invitaţi, sunt proclamarea limbii române ca limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin, la 31 august 1989, evenimente esenţiale în procesul de reafirmare a identităţii naţionale şi culturale. La colocviu participă Nina Corcinschi, eseistă, critic literar, director al Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Universităţii de Stat din Moldova de la Chişinău; Maria Pilchin, poetă, prozatoare şi critic literar; Ivan Pilchin, poet, eseist, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova; Anda Vahnovan, poetă şi prozatoare şi Diana Iepure, scriitoare şi traducătoare, coordonatoare a Departamentului de Literatură Română Contemporană şi PR & Comunicare la Editura Paralela 45. Traducerea consecutivă este asigurată de lector univ. dr. Iulia Cosma, lector de Limba română al Institutului Limbii Române din Bucureşti la Universitatea din Padova, care este şi moderatoarea lucrărilor colocviului. Participanţii vor susţine comunicări cu privire la rezistenţa culturală în perioada sovietică, asupra transformărilor tematice şi stilistice ale literaturii post-sovietice şi referitoare la formele de manifestare pe plan literar a asumării valorilor identitare româneşti.
În data de 4 iunie, ora 16.00, Accademia di Romania in Roma organizează la sediu conferinţa „Carlo Fasciotti e la Romania durante la Grande Guerra”, în colaborare cu Universitatea din Perugia. Conferinţa va fi susţinută de Prof. Emanuela Costantini, de la Universitatea din Perugia. În timpul Marelui Război, Carlo Fasciotti a îndeplinit un rol central în încercarea de a construi o alianţă care să ducă la o intervenţie coordonată între Italia şi România; ca urmare, a avut rol fundamental în a comunica Italiei şi Puterilor Antantei că România fusese ocupată de armatele Puterilor centrale. Fasciotti a fost un crucial interlocutor pentru România aflată în dificultate care urma să semneze un tratat de pace separat în 1918, dar care mai apoi a decis să întoarcă armele în toamna aceluiaşi an.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău marchează Ziua Tratatului de la Trianon prin seria de conferinţe publice cu titlul „Importanţa istorică a Tratatului de la Trianon”. Evenimentul are loc pe 4 iunie, ora 12.00, la sediul Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” din Chişinău. Vor participa: acad. Ion Hadârcă, scriitor, vicepreşedintele academiei de Ştiinţe a Moldovei, prof.univ.dr. Anatol Petrencu, preşedinte al Asociaţiei Istoricilor„Alexandru Moşanu” din Republica Moldova, dr. Ion Negrei, preşedintele Asociaţiei Istoricilor„Alexandru Moşanu”, conf.univ.dr. Ruslan Şevcenco, membru al Comitetului de conducere al Asociaţiei Istoricilor„Alexandru Moşanu”, dr. Daniela Vacariuc, directoarea Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” şi doamna Monica Babuc, directoarea ICR Chişinău.
Institutul Cultural Român de la New York a organizat vineri, 30 mai, în Sala „Norman Manea” a sediului său, conferinţa „Un Trianon feminin. Rolul femeilor în negocierile de pace de la Paris”, susţinută de istorica americană Mona L. Siegel, profesoară la California State University şi autoarea volumului "Peace on Our Terms: The Global Battle for Women’s Rights After the First World War". Evenimentul a evocat momentul crucial în formarea statului român modern, acela al semnării Tratatului de la Trianon. În umbra sălilor grandioase unde, la sfârşitul Primului Război Mondial, era redactat Tratatul de la Paris, se desfăşura un alt tip de summit: nu un conclav de generali sau oameni de stat, ci de femei. Femei hotărâte să-şi facă auzită vocea în lumea postbelică; femei care, deşi li s-a refuzat participarea oficială la masa negocierilor, s-au dovedit a fi avocate fervente ale păcii, autodeterminării şi egalităţii de gen.
Institutul Cultural Român din Londra deschide seria evenimentelor din cadrul programului anual „Sezonul Regina Maria 150” cu spectacolul de teatru „1919 – Misiune Regală”. Evenimentul va avea loc la sediul ICR Londra în 4 iunie, începând cu ora 19:00, fiind un one-woman show conceput, regizat şi interpretat de Liana Ceterchi. Inspirat de volumul „Later Chapters of My Life: Lost Memoir of Queen Marie of Romania” de Diana Mandache (2004, Noi Media Group), spectacolul oferă o evocare teatrală profundă şi documentată a Reginei Maria, suverana care a devenit un simbol al demnităţii, inteligenţei diplomatice şi curajului într-o Europă aflată în reconstrucţie. Regina Maria, într-o misiune diplomatică neoficială, dar vitală, se impune ca vocea unei naţiuni în faţa marilor puteri ale lumii. Turneul diplomatic în Anglia, întoarcerea acasă şi vizita istorică în Transilvania, proaspăt integrată în graniţele ţării, sunt etape esenţiale ale unui drum care culminează cu momentul de glorie din 15 octombrie 1922, când are loc încoronarea suveranilor României Mari la Alba Iulia – act simbolic de consacrare a idealului naţional.
Pe 4 iunie, ICR Lisabona prezintă, pe reţelele de socializare, şase fotografii care surprind imagini istorice inedite: sosirea lui Ion I.C. Brătianu la Conferinţa Păcii de la Paris 1919, delegaţia României la Conferinţa Păcii, delegaţia română în timpul Conferinţei de Pace, extrasul de presă privind remiterea preliminariilor Tratatului de Pace de la Trianon, Palatul Versailles – Sala Oglinzilor, sosirea delegaţiilor pentru semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, documente istorice oficiale. Fotografiile vor fi însoţite de un text semnat de istoricul şi diplomatul Dr. Dumitru Preda, care va expune importanţa şi semnificaţia istorică a Tratatului de Pace de la Trianon. Proiectul este organizat în colaborare cu Unitatea Arhivei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
