Volume noi de David Grossman, Zeruya Shalev, Yuval Noah Harari, Meir Shalev, în premieră în limba română

Volume noi de David Grossman, Zeruya Shalev, Meir Shalev, Moshe Idel sau Yuval Noah Harari, dar şi cărţi ale unor scriitori din generaţia mai tânără, vor apărea în perioada următoare în limba română. Selecţia este diversă, de la ficţiune şi nonficţiune până la literatură pentru tineri, şi aduce în prim-plan teme precum memoria, familia, identitatea, dezrădăcinarea, istoria şi experienţa războiului. Sunt poveşti diferite, care vorbesc despre o societate aflată în schimbare şi despre felul în care aceste transformări se reflectă în literatură.

David Grossman: două apariţii majore - cel mai recent roman şi o nouă ediţie a uneia dintre cărţile sale esenţiale

Unul dintre cei mai importanţi scriitori israelieni contemporani şi o voce majoră a literaturii universale, David Grossman revine în catalogul Editurii Polirom cu romanul Cuvinte, unde sunteţi?, cea mai recentă carte a sa. 

„Toate familiile fericite sunt nefericite - fiecare în felul ei”, îşi rezumă Yaron Ashkenazi, protagonistul şi naratorul romanului, situaţia familială. Încă din copilărie, Yaron îşi observă părinţii şi înţelege că trăieşte într-o familie neobişnuit de strâns legată. La cincisprezece ani, tatăl său este arestat şi acuzat de fraudă financiară, iar Yaron şi mama sa asistă la proces, descoperind o latură necunoscută a bărbatului pe care credeau că îl cunosc.
Condamnat la şaisprezece ani de închisoare, tatăl rupe legătura cu fiul său. Ani mai târziu, cei doi se reîntâlnesc, iar Yaron descoperă fapte care îi schimbă imaginea despre tatăl său şi îl obligă să-şi regândească propria poveste. Scris la persoana întâi, cu scurte incursiuni într-o perspectivă omniscientă, romanul explorează felul în care memoria, iubirea şi secretele de familie pot schimba ceea ce credem că ştim despre cei apropiaţi.
Ediţia în limba română este planificată să apară în cursul anului 2027.

Într-un dialog firesc cu această carte despre ceea ce rămâne nespus, Polirom propune şi o nouă ediţie a romanului Vezi mai jos: dragoste, una dintre operele fundamentale ale lui David Grossman şi un reper al literaturii despre memoria Holocaustului. Prin povestea lui Momik, copilul crescut într-o familie de supravieţuitori la Ierusalim, romanul urmăreşte strădania de a înţelege o traumă pe care adulţii nu reuşesc să o transpună în cuvinte. Între imaginaţia copilului, tăcerile familiei şi realitatea Holocaustului, Grossman construieşte o carte tulburătoare despre puterea şi neputinţa de a transforma experienţa în cuvinte.
Împreună, cele două volume pun în lumină una dintre marile teme ale scrisului lui Grossman: nevoia de a recupera, prin literatură, ceea ce memoria păstrează fragmentar, iar limbajul abia reuşeşte să exprime. Traducerea cărţii este semnată de Ioana Petridean şi Paula Marcu, iar noua ediţie va apărea în prima parte a anului 2027.

Debutul Zeruyei Shalev şi ultimul roman al lui Meir Shalev

Tensiunile intime, secretele de familie şi reconfigurarea loialităţilor se află în centrul celor două titluri semnate de autori emblematici pe care Editura Humanitas Fiction le pregăteşte: Dansând pe loc de Zeruya Shalev şi Nu-i spune fratelui tău de Meir Shalev.

Înainte ca Zeruya Shalev să devină una dintre cele mai importante voci ale literaturii universale contemporane, a existat Dansând pe loc, romanul ei de debut care, la apariţie, în 1993, a dezvăluit o scriitoare dispusă să meargă până la capătul celor mai incomode adevăruri despre iubire, maternitate şi identitate. Revizuit de autoare după mai bine de treizeci de ani, romanul capătă astăzi forţa unui început esenţial: locul în care se naşte universul literar al Zeruyei Shalev.
Galia îşi părăseşte soţul, îşi pierde copilul, îşi revede trecutul şi iubirile ca într-un vis febril, în care logica se destramă, iar emoţiile colorează realitatea şi o schimbă permanent. Vocea ei curge într-un monolog hipnotic, când devastator, când ironic, când de o vulnerabilitate sfâşietoare. Galia vorbeşte fără încetare: îşi neagă amintirile, îşi ceartă părinţii, negociază cu pierderile şi încearcă să dea sens unei lumi care şi-a pierdut coerenţa. Adevărurile Galiei sunt o succesiune de contradicţii care spun răspicat că o femeie poate iubi şi urî în aceeaşi frază, poate râde în mijlocul tragediei şi poate găsi umor acolo unde altcineva ar vedea doar disperare. Cu un curaj remarcabil pentru un roman de debut, Zeruya Shalev explorează în Dansând pe loc zonele cele mai fragile ale existenţei umane şi transformă haosul interior într-o literatură de o intensitate magnetică, din care se naşte, în cele din urmă, nu o formă de supravieţuire, ci posibilitatea unei noi perspective asupra propriei vieţi.

Ultimul roman publicat în timpul vieţii lui Meir Shalev, Nu-i spune fratelui tău este o carte despre ceea ce rămâne nespus între oameni şi despre puterea unei amintiri de a modela o viaţă întreagă. Cunoscut pentru marile sale saga familiale, pentru peisajul rural israelian şi pentru amestecul de mit biblic, istorie şi realism magic, Shalev îşi concentrează de această dată povestea într-un spaţiu mult mai intim. Totul se petrece într-o singură noapte, în jurul unei conversaţii între doi fraţi.
Itamar, plecat din Israel în urmă cu 35 de ani şi stabilit în America, se întoarce acasă şi, sub efectul alcoolului, îi dezvăluie fratelui său, Boaz, o experienţă erotică misterioasă care i-a schimbat pentru totdeauna viaţa. Din această confesiune se deschide o poveste despre dorinţă, memorie, familie şi singurătate, dar şi despre graniţa fragilă dintre ceea ce ni s-a întâmplat şi ceea ce alegem să povestim. Scris cu ironie şi melancolie, romanul capătă astfel şi forţa unei despărţiri: ultimul cuvânt al unui mare povestitor despre iubire, pierdere şi memoria care refuză să dispară.

Cele două romane poartă semnătura traducătoarei Ioana Petridean şi sunt planificate să apară în prima parte a anului 2027.

Tehila Hakimi: o nouă voce a literaturii israeliene contemporane

Dacă autorii consacraţi se apleacă asupra spaţiului domestic şi asupra memoriei istorice, noua generaţie îşi extinde graniţele geografice şi tematice. Este cazul scriitoarei Tehila Hakimi, una dintre vocile distincte ale literaturii israeliene contemporane, al cărei volum Hunting in America se află în pregătire la ART Publishing House.
Romanul urmăreşte o tânără israeliană, specialistă în tehnologie, care se mută în Statele Unite pentru carieră. Într-un mediu corporatist şi aparent steril, ea se alătură colegilor într-o partidă de vânătoare de cerbi şi descoperă o neaşteptată fascinaţie pentru acest ritual. Vânătoarea devine astfel o metaforă pentru competiţie, adaptare şi alienare, iar povestea explorează transformările identitare prin care trece un imigrant confruntat cu o lume nouă şi cu propriile limite. Cartea este plănuită să apară în cursul anului 2027.

De la mistica iudaică la istoria omenirii: Moshe Idel şi Yuval Noah Harari

Segmentul de nonficţiune şi literatură pentru tineret completează acest tablou cultural prin două perspective distincte asupra evoluţiei umane şi spirituale, ambele publicate în traducere de Editura Polirom.
Considerat o autoritate internaţională în studiul Cabalei şi al misticismului iudaic, Moshe Idel, născut la Piatra Neamţ, propune, în noul său volum, O nouă religie. Viziunea lui Abraham Abulafia despre religii, evrei şi iudaism, o amplă cercetare dedicată lui Abraham Abulafia, una dintre figurile fascinante ale Cabalei profetice din secolul al XIII-lea. Pornind de la scrierile şi ideile acestuia, Moshe Idel examinează modul în care misticismul evreiesc a intrat în dialog şi tensiune cu alte tradiţii religioase, oferind o perspectivă nuanţată asupra relaţiilor dintre iudaism, creştinism şi islam. Cartea aduce în prim-plan nu doar o pagină esenţială din istoria ideilor religioase, ci şi felul în care experienţa mistică poate depăşi graniţele dintre tradiţii.
Volumul poartă semnătura traducătoarei Maria-Magdalena Anghelescu şi urmează să sosească din tipografie în această toamnă.

În aceeaşi sferă a cărţilor care transformă marile întrebări despre omenire în poveşti accesibile celor mai tineri cititori, apare volumul al patrulea din seria internaţională de succes Suntem de neoprit, semnată de Yuval Noah Harari, unul dintre cei mai cunoscuţi autori contemporani de cărţi despre istoria şi viitorul omenirii.
Continuând seria care a cucerit milioane de cititori din întreaga lume, noul volum îi poartă pe copii şi adolescenţi mai departe în aventura istoriei umane, urmărind schimbările spectaculoase aduse de epoca modernă – marile descoperiri, revoluţiile tehnologice şi transformarea societăţilor. În stilul său limpede, ludic şi provocator, Harari explică fenomene complexe fără să le simplifice excesiv şi îi invită pe tinerii cititori să privească istoria nu ca pe o succesiune de date, ci ca pe o poveste ale cărei consecinţe se simt până astăzi. Dincolo de trecut, cartea deschide şi o discuţie despre prezent şi despre responsabilitatea generaţiilor de astăzi faţă de lumea pe care o vor lăsa celor de mâine.
Volumul va apărea în ediţie românească la începutul anului viitor, în traducerea Ioanei Aneci.

Editura Hasefer: poveşti despre Israel, memorie şi experienţa războiului

Editura Hasefer, unul dintre principalii promotori ai culturii şi literaturii iudaice din România, continuă să aducă în atenţia cititorilor autori israelieni contemporani, prin două apariţii care propun perspective foarte diferite asupra realităţii şi memoriei.

Omer Friedlander debutează în ficţiune cu Omul care a vândut aer în Ţara Sfântă, un volum de povestiri care îi poartă pe cititori prin Ierusalim, deşertul Negev şi Jaffa şi construieşte, prin personaje şi situaţii neobişnuite, o imagine a Israelului de astăzi. Un escroc care vinde turiştilor „aer sfânt”, un tânăr care se caţără pe macarale sau o femeie care îşi plânge fiul ucis în război sunt câteva dintre personajele acestor poveşti, în care umorul, absurdul şi realităţile conflictului se întâlnesc firesc. Cartea apare în traducerea lui Alexandru Marinescu.

Pentru publicul tânăr, Hasefer pregăteşte Scrisori de nicăieri, de Tami Shem-Tov, o carte inspirată de povestea reală a unei fetiţe evreice olandeze ascunse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Separată de familie, ea îşi păstrează speranţa prin scrisorile ilustrate primite de la tatăl său, în timp ce trebuie să-şi ascundă identitatea faţă de cei din jur şi să trăiască permanent cu teama de a fi descoperită.
Autoarea s-a bazat pe povestea lui Lieneke-Jacqueline van der Hoeden şi pe scrisorile originale pe care aceasta le-a primit, transformând documentele într-o poveste accesibilă copiilor despre război, familie, curaj şi speranţă. Cartea este programată să apară la începutul anului viitor.

Acest nou val de traduceri înseamnă însă mai mult decât apariţia unor titluri noi în librării. Cărţile continuă legătura dintre cititorii români şi literatura israeliană de astăzi, aducând în prim-plan, alături de autori deja cunoscuţi, nume noi care au intrat în ultimii ani în circuitul editorial românesc şi contribuie la o imagine tot mai bogată a literaturii israeliene contemporane. Despre această apropiere culturală vorbeşte şi Erez Golan, viceambasadorul Israelului în România: „Faptul că, în viitorul apropiat, mulţi autori israelieni remarcabili vor fi traduşi în limba română reprezintă un reper cultural extraordinar! Cărţile sunt, poate, unele dintre cele mai frumoase punţi între suflete, iar literatura israeliană - născută dintr-o istorie bogată şi dintr-o realitate care, nu de puţine ori, depăşeşte imaginaţia - aduce la viaţă poveşti vibrante şi profund umane, într-un mod cu totul aparte. Salut cu entuziasm editurile româneşti care contribuie la construirea acestor punţi culturale şi nădăjduiesc că exemplul lor va inspira şi alte iniţiative de acest fel. Sper ca aceste cărţi să-şi găsească cititorii şi să deschidă noi ferestre către Israelul de astăzi”.