Mai multe mii de musulmani s-au adunat vineri în jurul fostei bazilici Sfânta Sofia pentru a lua parte, în prezenţa preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, la prima rugăciune de la transformarea în moschee a acestui edificiu emblematic din Istanbul, scrie AFP. Grecii au răspuns, vineri, conversiei catedralei Sfânta Sofia din Istanbul în moschee cu rugăciuni şi steaguri coborâte în bernă, considerând-o zi de doliu pentru ortodoxie, relatează site-ul keeptalkinggreece.com.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Grecii au răspuns conversiei Hagia Sofia din Istanbul în moschee cu rugăciuni şi steaguri coborâte în bernă

În ciuda epidemiei de coronavirus, mulţimi compacte s-au format dimineaţă în jurul edificiului pentru a lua parte la rugăciunea prevăzută la ora 10.00 GMT, au constatat jurnaliştii de la AFP. Mai mulţi credincioşi au petrecut noaptea acolo. 

Operă arhitecturală majoră construită în secolul al VI-lea şi monumentul cel mai vizitat din Istanbul, Sfânta Sofia a fost succesiv bazilică bizantină, moschee otomană şi muzeu. 

La 10 iulie, Erdogan a hotărât să redea edificiul cultului musulman după o decizie în instanţă care revoca statulul de muzeu. 

Această măsură a stârnit furia unor ţări, în special Grecia care urmăreşte de aproape viitorul patrimoniului bizantin în Turcia. Papa Francisc s-a arătat "foarte întristat" de această reconversie. 

Lecturi din Coran au avut loc dimineaţă la Sfânta Sofia, înainte de rugăciunea la care au fost invitaţi mai mulţi înalţi responsabili străini. Erdogan a ajuns către prânz.

Din cauza pandemiei, autorităţile au indicat că maximum o mie de credincioşi au putut să se roage în interiorul moscheii. Dar numeroase persoane s-au recules în jurul clădirii. 

În faţa afluxului de credincioşi, dintre care unii nu poartă măşti, guvernatorul din Istanbul Ali Yerlikaya a afirmat că spaţiile prevăzute în exterior au fost pline. 

Semn al haosului, mai multe zeci de persoane au forţat cordonul poliţiştilor pentru a ajunge la Sfânta Sofia, potrivit unui videoclip difuzat de mass-media turce. 

Pentru numeroşi observatori, transformarea Sfintei Sofia în moschee de Erdogan vizează să refacă baza sa electorală conservatoare şi naţionalistă în contextul dificultăţilor economice agravate de pandemie. 

Luând această decizie, şeful statului, adesea acuzat de derivă islamistă, atacă de asemenea moştenirea fondatorului Republicii, Mustafa Kemal, care a transformat Sfânta Sofia în muzeu în 1934 pentru a deveni emblema unei Turcii laice. 

Ca un simbol, Erdogan a ales ca prima rugăciune aă aibă loc cu ocazia celei de-a 97-a aniversări de la Tratatul de la Lausanne, care a fixat frontierele Turciei moderne şi pe care preşedintele, un nostalgic al Imperiului otoman, solicită adesea să fie revizuit. 

Sfânta Sofia rămâne în Turcia un loc asociat cuceririi Constantinopolului în 1453 de sultanul Mehmet II zis Cuceritorul. O fanfară otomană a fost de altfel prezentă vineri în faţa edificiului. 

Miercuri, Erdogan a distribuit pe Twitter un videoclip în care apar musulmani din patru colţuri ale lumii islamice cântând spre slava Hagiei Sfânta Sofia. 

"Tu eşti a noastră dintotdeauna şi noi suntem ai tăi", a comentat preşedintele turc. 

Rugăciunea de vineri intervine de altfel într-un context de puternice tensiuni între Ankara şi Atena, legată în special de explorările de hidrocarburi turce în Mediterana orientală.   

Grecia a denunţat transformarea Sfintei Sofia în moschee, vâzând în acest lucru "o provocare către lumea civilizată".

Ankara a respins criticile în numele "suveranităţii", subliniind că turiştii vor putea în continuare să viziteze acest edificiu clasat în patrimoniul mondial al umanităţii de UNESCO. 

Graba autorităţilor de a organiza aici prima rugăciune a stârnit îngrijorări.                

"Măsurile luate în grabă (...) pot avea consecinţe dezastruoase şi cauzază pagube ireversibile edificiului vechi de 15 secole", a subliniat Tugba Tanyeri Erdemir, cercetătoare la Universitatea din Pittsburgh.

Soarta mozaicurilor bizantine care se află în interiorul monumentului şi care erau acoperite cu ipsos în epoca otomană îi preocupă în special pe istorici. 

Autoritatea Afacerilor religioase (Diyanet) a afirmat că ele vor fi ascunse după perdele doar în timpul rugăciunilor, islamul interzicând reprezentările figurative. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.