Marele Constantin Brâncuşi, care îşi sculptează şi fotografiază operele, se află în centrul omagiului de la Beaubourg, Paris, până pe 20 mai, alături de André Cadere, tinerii Ciprian Mureşan şi Adrian Ghenie.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit Le Figaro, sezonul Franţa-România 2019 abia începe. Muzeele franceze vor găzdui opere de un exotism neaşteptat: 2.313 kilometri separă Parisul de Bucureşti, traversând Germania, Austria, sud-estul Slovaciei şi Ungaria. "Şi, deja, iată-ne plonjând într-o istorie a artei, în tradiţia colorată a "La Blouse roumaine", de Matisse (1939-1940), în artele populare inventive şi păgâne (de văzut Mircea Cantor la Muzeul vânătoarei), în icoane ale artei moderne (expuse la Atelier Brancusi, sanctuar muzeal absolut) şi în moştenirea lor, încă împietrită în formele istoriei (Ciprian Mureşan, Premiul pentru desen al Fundaţiei "Florence şi Daniel Guerlain" 2017, şi pictorul Adrian Ghenie, revelaţia Bienalei de la Veneţia 2015)", scrie Valérie Duponchelle. 

Centrul Pompidou a relocat o parte din colecţiile sale moderne şi contemporane pentru a face loc acestei ţări europene, apropiată şi totuşi atât de puţin cunoscută publicului francez. 

Moştenire artistică

Constantin Brâncuşi (1876-1957) este aici personajul cel mai important, sosit la Paris în 14 iulie 1904, după un periplu pe jos care a făurit legenda sa. 

Constantin Brâncuşi,
Constantin Brâncuşi, "La muse endormie", văzută din Atelier Brancusi

Incredibil sculptor, el stăpâneşte tăietura directă şi face din ea unealta artei moderne; el realizează opere la frontiera abstractizării, revoluţionare, care par ancorate în eternitate. A lucrat mai întâi la Meudon, la Rodin, se instalează imediat la Paris, în Impasse Ronsin. Ajunge în capitala franceză cu o moştenire artistică românească, pe care o reinventează. El a cultivat aparenţa "ţăranului bătrân din Carpaţi", aşa cum o dezvăluie portretele sale. 

În aşteptarea retrospectivei de la Bozar, Bruxelles, în această toamnă, iată că la Beaubourg este expusă frumuseţea absolută a operele sale fotografiate chiar de artist, un pionier al imaginii. 

Atelierul primeşte până la 25 februarie lucrările compatriotului său Mihai Olos (1940-2015), artist al "Documenta 6" în 1977 la Kassel. 

Centrul Pompidou deţine, prin Atelierul Brâncuşi, un simbol absolut al artei moderne. Acesta va constitui unul dintre principalele repere ale acestui sezon, cu o instalaţie a creatorului vizionar şi profund carismatic Mihai Olos, apoi o reîntâlnire între Ciprian Mureşan şi Şerban Savu, care va transforma atelierul în observator, chiar şi într-o cameră de ecou. 

Un dialog inedit va fi stabilit de asemenea la Muzeu între Matisse şi Pallady în jurul "La Blouse roumaine"; o expoziţie Andre Cadere (1934 - 1978), care a părăsit România în 1967 şi a transformat pictura în operă inedită, va disemina aproximativ 50 de opere ale artistului în colecţii permanente, călătorie marcată de opere de artă semnate, printre alţii, de Mircea Cantor, Victor Man, Geta Brătescu, Brudaşcu, Grigorescu. 

Spaţiul Focus a găzduit până pe 7 ianuarie "Héros-Limite", o prezentare a creaţiei lui Gherasim Luca (1919 - 1994); Galeria Zéro va prezenta un alt dialog între artiştii Ciprian Mureşan şi Şerban Savu, precum şi o instalaţie semnată Adrian Ghenie.

Isidore Isou,
Isidore Isou, "Traité de bave et d’éternité" (detaliu), 1951

Galerie du Musée va aduce un omagiu, între 6 martie-20 mai, operei insolite cât şi intempestive a poetului, criticului de film şi artistului vizual de origine română Isidore Isou (1925 - 2007) printr-o mare monografie. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.