Senatul a decis luni ca proiectul de lege al USR care vizează o comasare a Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), prin absorbţie, de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD0 să fie trimis Camerei Deputaţilor ca prin for sesizat pe propunerea legislativă. Decizia a fost luată de senatori cu 123 voturi „pentru”, niciunul „împotrivă” şi nicio abţinere.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Proiectul de lege privind comasarea prin absorbţie a Institutului Român pentru Drepturile Omului de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, iniţiat de către deputaţii USR Iulian Bulai, Emanuel Durş, Cristina Iurişniţi, Cristian Seidler şi Cosmin Sergiu Vlad, a fost înregistrat pe 28 iulie la Senat.
 
„În România, sinecurile sunt aşa multe şi peste tot, că a devenit banal să le arăţi cu degetul. De 30 de ani există IRDO (Institutul Român pentru Drepturile Omului), de 30 de ani Statul plăteşte secretare, şoferi, contabili şi salarii de... cercetători, de 30 de ani Parlamentul habar n-are ce se-ntâmplă acolo. Între timp, România e condamnată la CEDO pentru încălcări ale drepturilor omului – iar multe abuzuri n-ajung niciodată la lumină, fiindcă oamenii nu-şi permit apelul la justiţie”, a explicat atunci Iulian Bulai, pe Facebook.
 
Deputatul USR a adăugat că directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului recunoaşte că instituţia nu are atribuţii în protejarea drepturilor omului. 
 
„«Institutul... nu a avut atribuţii pe partea de protecţie a drepturilor omului», zice chiar directorul IRDO (Adrian Bulgaru, director executiv - n.r.). Iar de cercetat, nu se cercetează prea tare, că nu-s bani de proiecte, numai de lumină, căldură şi salarii. Drepturile omului, în ţara noastră, se cercetează în limita salariului şi se protejează... de alţii. Aceste instituţii trebuie să dispară. Formele fără fond ale statului român trebuie să dispară”, a completat Bulai.
 
Conform legii de înfiinţare a Institutului Român pentru Drepturile Omului, mandatul institutului este: „de a asigura o mai bună cunoaştere de către organismele publice, asociaţiile neguvernamentale şi cetăţenii români a problematicii drepturilor omului, a modului în care drepturile omului sunt garantate în alte ţări, îndeosebi în ţările participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa precum şi de a informa opinia publică de peste hotare, organismele internaţionale, în legătură cu modalităţile practice prin care drepturile omului sunt asigurate şi respectate în România”, arată site-ul IRDO.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.