O autostradă până la Belgrad, peste 20 de scene plutitoare pe râurile Bega şi Mureş, reabilitarea clădirilor vechi, unele aflate în ruină, şi a Palatului Culturii, precum şi construirea unui nou terminal pentru călători şi a două centre de artă se numără printre proiectele pe care autorităţile din Timişoara le au în vedere în următorii cinci ani, până când oraşul va deveni Capitală Europeană a Culturii. Dar Timişoara nu înseamnă numai istorie şi multiculturalitate, ci şi zeci de clădiri de patrimoniu obţinute ilegal de familii de romi, care le-au lăsat în paragină.
Investiţiile majore pe care Primăria Timişoara intenţionează să le pună la punct după ce oraşul a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii 2021 ar urma să fie realizate cu bani de la bugetul local sau cu fonduri guvernamentale ori europene.
Pentru aceste investiţii care vizează diverse domenii – infrastructură, cultură, turism – este nevoie, spun autorităţile locale, de peste 300 de milioane de euro.
”Dacă le luăm pe rând, ne-am asumat investiţii de 56 de milioane de euro, nu doar noi, dar împreună cu fonduri europene, cu fonduri guvernamentale şi fonduri judeţene, în infrastructura culturală. Fie că vorbim de Centrul Cultural de pe strada Mărăşeşti, care va fi reabilitat şi modernizat printr-un program european în locul actualului Spital de Dermatologie şi care va găzdui centrele culturale ale diverselor state, dar pe de altă parte va găzdui şi Centrul de proiecte culturale ale Timişoarei, Muzeul Cetăţii”, a declarat Dan Diaconu, viceprimarul municipiului Timişoara.
Pe strada Mărăşeşti, din centrul oraşului, funcţionează Spitalul de Dermatologie - cel mai vechi din oraş -, clădirea fiind în administrarea Primăriei Timişoara.
Primarul Nicolae Robu şi-a propus ca spitalul să fie mutat într-o altă clădire aflată în zona Complexului Studenţesc, în care, în trecut, a funcţionat o universitate privată. Această clădire a fost reparată şi recondiţionată cu bani de la bugetul local, urmând ca în scurt timp unitatea sanitară să funcţioneze aici.
În locul vechiului spital, după ce clădirea va fi modernizată şi reabilitată, ar urma să funcţioneze un centru cultural al diverselor state care au consulate la Timişoara. Alături de acest centru va fi înfiinţat şi un muzeu al cetăţii, care va cuprinde întreaga istorie a oraşului.
”Muzeul Cetăţii înseamnă muzeul devenirii Timişoarei de-a lungul anilor. Va fi un muzeu care va prezenta toate perioadele, dar se va referi exclusiv la Timişoara. Va fi un muzeu construit pentru secolul XXI, deci nu un simplu spaţiu. Vom avea o parte de expunere pentru că sunt numeroase lucruri pe care le-am descoperit şi care acum se află în custodia Muzeului Banatului, în momentul în care am avut cercetările arheologice în centrul Timişoarei, odată cu reabilitarea centrului istoric, dar tot ceea ce vrem să expunem acolo, vrem să facem într-o formă de secol XXI. Asta înseamnă interacţiune cu vizitatorul, înseamnă tehnologie, înseamnă un alt proiect care e aproape de aprobare pe fonduri transfrontaliere România - Serbia care introduce realitatea virtuală într-o astfel de expunere, realitatea augumentată”, a spus Diaconu.
El a precizat că în acest fel se încearcă să se expună ”Timişoara istorică într-o formă accesibilă pentru vizitatori, pentru că muzeele în Europa, în general, nu mai sunt mausolee, ci au o cu totul altă abordare”.
Până în anul 2021, municipalitatea are în vedere şi construirea unei noi săli de spectacole pentru Teatrul German, transformarea sinagogii în obiectiv cultural, în urma unei finanţări de trei milioane de euro, precum şi construirea unui muzeu al Revoluţiei din 1989.
”Vorbim de Muzeul Revoluţiei unde există, de asemenea, finanţare la Ministerul Culturii în valoare de trei milioane de euro, printr-un împrumut al Băncii Mondiale, dar pentru care, împreună cu Consiliul Judeţean trebuie să găsim locaţia cea mai bună. Cu siguranţă el va fi finalizat în 2021”, a mai spus Diaconu.
De asemenea, vor fi amenajate două noi centre de artă. Primul va fi construit de la zero după modelul unei clădiri cu profil similar din Linz (Austria).
”Centrul pentru artă, tehnologie şi experiment este cel mai important punct al strategiei culturale. Va fi o clădire nouă pe care încercăm să o abordăm la începutul anului viitor, sperăm că printr-un concurs internaţional de arhitectură. Este un proiect care trebuie să îmbine partea de inovare, sectorul IT, dar şi partea de incubare, de industrii creative şi de artişti în încercarea de a găsi acele puncte de experiment în cultură şi cele care să aducă inovaţie în industriile creative din Timişoara şi nu numai”, a mai afirmat Diaconu, care a precizat că cel din Austria este ”unul dintre proiectele spectaculoase ale Europei” şi atrage foarte mulţi vizitatori.
El a menţionat că până la sfârşitul anului urmează să fie stabilit, împreună cu Ordinul Arhitecţilor din Timişoara, locul unde să fie construit acest centru.
Cel de-al doilea centru ar urma să fie amenajat într-o veche hală de fabrică. ”Ultimul punct de pe zona de infrastructură culturală este încercarea de a revitaliza o clădire industrială într-un centru de industrii creative. Aici avem discuţii cu mai multe foste fabrici aflate în municipiul Timişoara, care însă se află acum în proprietate privată”, a spus viceprimarul.
Potrivit acestuia, industriile creative reprezintă ”o paleta largă de activităţi, de la partea combinată cu IT, de la aplicaţii mobile, aplicaţii de jocuri, până la arhitectură, design de produs, muzică”.
”E o zonă care în Europa are o valoare de miliarde de euro. Şi nu mai departe de Budapesta (Ungaria) spre exemplu avem un astfel de loc. E un loc al creaţiei şi al fuziunii între domenii. Gândiţi-vă la perspectivele care se deschid între lucrul unui designer şi sectorul automotive, între un designer grafic sau specialist în video şi un specialist în sectorul IT. Încercăm să aducem industria aproape de zona creativă şi cred că vom reuşi să producem inovaţie în acest Centru”, a explicat viceprimarul Timişoarei.
Autorităţile au în vedere şi schimbarea pavajului din Piaţa Victoriei din centrul oraşului.
”Cu siguranţă nu vă veţi întâlni piatră cubică în Piaţa Victoriei. Vor fi plăci, vom opta pentru piatră naturală cu siguranţă. Sigur, acolo e decizia proiectanţilor şi a arhitecţilor sub ce formă putem să păstrăm cât mai mult din aspect”, a spus viceprimarul.
Însă poate cel mai important proiect pe care îl are Primăria Timişoara pentru următorii cinci ani este cel legat de repararea faţadelor clădirilor istorice din centrul oraşului, dar şi din cartierele Fabric şi Iosefin.
”Am estimat că până în 2021 vom aloca aproape zece milioane de euro. Am discutat de asemenea la Ministerul Culturii pentru a primi un sprijin prin Institutul Naţional de Patrimoniu, aşa cum Sibiul a primit la momentul respectiv, în 2007, iar condiţiile de acces la finanţare sunt deja cunoscute. Legislaţia a fost modificată în 2012, înseamnă 50% finanţare nerambursabilă din partea primăriei şi 50% din partea proprietarilor, în funcţie de disponibilităţile băneşti ale proprietarilor suma poate fi împărţită. Trebuie să acoperim sute de clădiri din aceste sume”, a spus Diaconu.
Prioritate au clădirile din Piaţa Victoriei, unde imobilele sunt mai mari, iar lucrările necesită o complexitate mai mare.
”Numai Victoriei nr.1 înseamnă 123 de proprietari, dacă nu mă înşel. E mult mai greu şi încercăm să avem un focus pe Piaţa Victoriei. Aici clădirile sunt mult mai mari şi ca faţade şi de o complexitate mare, asta înseamnă că sumele care trebuie alocate sunt esenţiale. Dar ne dorim să se termine şi întreg cartierul Cetate pentru că e deja modernizat la nivelul solului şi acum are nevoie de reabilitarea tuturor clădirilor şi ne bucurăm că deja există 15 sau 16 autorizaţii de construcţie date pe cartierul Cetate. Dar nu numai, pentru că trebuie să revitalizăm cumva şi zona Traian- Fabric, zona Iosefin care este extrem de frumoasă”, a mai spus Diaconu.
Deja mai multe clădiri din zona centrală a oraşului Timişoara au fost reabilitate, fiind vorba atât de faţade, cât şi de interior.
Un astfel de exemplu este Casa Bruck, veche de aproximativ o sută de ani. Imobilul a fost renovat de proprietar, un italian, iar investiţia a ajuns la 300.000 de euro şi a fost realizată în anul 2015.
Casa Bruck a fost construită în anul 1910 de arhitecţii Székely László şi Arnold Merbl, în stilurile Secession şi Art Nouveau şi are pe faţadă motive populare din Ungaria. Primul proprietar al clădirii a fost farmacistul Salamon Brück, care a deschis la parter o farmacie, una dintre cele mai vechi din Timişoara şi care încă mai funcţionează.
De asemenea, au fost renovate faţadele Palatului Baroc, care găzduieşte Muzeul de Artă, şi Vicariatul Sârbesc, iar acum se află în reparaţii faţada Casei cu Lei, toate din Piaţa Victoriei din Timişoara.
Reprezentanţii Primăriei Timişoara spun însă că este foarte greu să convingă proprietarii clădirilor vechi să investească în renovarea acestora, mai ales că majoritatea sunt persoane în vârstă.
”Am o pensie destul de mică şi nu am de unde să dau bani pentru clădire. Locuiesc într-un apartament în Piaţa Victoriei care este moştenit. Dau destui bani pe medicamente, nu am şi de reparaţii”, spune proprietarul unui apartament dintr-o clădire veche din Piaţa Victoriei.
Primăria Timişoara intenţionează, cu sprijinul Ministerului Culturii, să investească şi în reparaţii capitale la Palatul Culturii, care găzduieşte Opera Naţională Română, Teatrul Naţional, Teatrul Maghiar şi Teatrul German.
Dacă iniţial s-a discutat doar de repararea faţadei, acum, odată cu obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii, se doreşte şi renovarea interiorului, precum şi a sălii de spectacole. Proiectul se ridică la 15 milioane de euro.
”Avem deja licitaţia şi urmează ca după avizul Ministerului Culturii să ne ocupăm de faţada Operei, un proiect mai mic, de 600.000 de euro, dar care va avea un efect estetic important. Trebuie să intervenim în Sala Mare unde e o intervenţie masivă. Trebuie să intervenim în corpul nou unde deja cade tencuiala şi unde va trebui să avem atât reabilitare termică, cât şi reabilitări în interiorul corpului. Palatul Culturii este proprietatea primăriei, însă primăria singură nu îşi poate asuma sută la sută pentru că vorbim de foarte mulţi bani. Vorbim de 15 milioane de euro”, a mai afirmat Diaconu, precizând că trebuie să existe o discuţie cu Ministerul Culturii, pentru găsirea de soluţii de finanţare.
Pentru reabilitatea Palatului Culturii este nevoie de o expertiză tehnică, deşi prima expertiză făcută în urmă cu câţiva ani arăta că structura acestuia e în stare bună.
Timişoara are lipsuri şi la capitolul infrastructură rutieră şi transporturi, fiind nevoie de investiţii importante precum un inel de centură rutieră şi o autostradă până la Belgrad.
”La ceea ce trebuie să ne gândim, însă, este la cum vor ajunge turiştii în Timişoara. Şi aici proiectele sunt cele mai costisitoare şi includ câteva lucruri importante pe care le-am comunicat şi Guvernului şi anume în domeniul rutier centura de sud, închiderea inelelor de circulaţie în Timişoara, autostrada Timişoara- Belgrad, aceste puncte importante care costă foarte mult. (...) Cu toate aceste lipsuri suntem cel mai accesibil oraş din ţară la momentul de faţă, dar noi vrem mai mult. Nu există niciun oraş în România în care pe o rază de trei ore de mers cu masina să aibă trei aeroporturi importante: Timişoara care are deja câteva zeci de destinaţii, dar şi Belgradul şi Budapesta care au câteva sute de destinaţii. Cu maşina vorbim cu siguranţă de cel mai accesibil oraş pentru Europa de Est. Avem ieşiri şi spuneam juriului că un om din Viena sau Zagreb poate să îşi ia dimineaţa micul dejun acasă, iar după-amiază poate să participe la evenimente culturale din Timişoara”, a spus Diaconu.
Şi la Aeroportul Timişoara sunt prevăzute investiţii - un nou terminal pentru călători şi un terminal cargo.
Studiul de fezabilitate pentru terminalul de călători a fost deja realizat, iar investiţia va fi finalizată peste un an.
”Pe cont propriu am elaborat un studiu de fezabilitate privind construirea unui terminal de sosiri curse externe, cu o suprafaţă de aproximativ 3.000 metri patrati, din surse proprii, care va fi finalizat până în 30 septembrie 2017. Cel puţin asa ne-am propus noi, să începem anul viitor orarul de iarnă cu noul terminal. Noul terminal ne-ar costa cam 2,5 milioane de euro, din venituri proprii”, a spus directorul Aeroportului Internaţional ”Traian Vuia”, Dan Idolu.
Noul terminal va avea trei benzi pentru bagaje, şapte filtre de control de frontieră şi o zonă liberă mai generoasă. De asemenea, va fi extinsă parcarea.
Totodată, se are în vedere amenajarea unei ecluze pe canalul Bega pentru redeschiderea circulaţiei navale pe sectorul România- Serbia, un proiect în acest sens fiind depus de către Apele Române Banat. Proiectul, în valoare de 11,7 milioane de euro, a fost aprobat, vineri, pentru finanţare de către Comitetul Comun de Monitorizare al Programului Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, având o durată de execuţie de 48 de luni.
Un alt proiect cultural important este construirea pe râurile Bega şi Mureş, până în Serbia şi Ungaria, a 21 de scene plutitoare unde vor avea loc spectacole - ”Mega Bega”. Spectatorii vor putea fi plimbaţi de la o scenă la alta, fie pe apă, fie pe mal.
”Vom avea în 2021 lucruri absolut spectaculoase, începând de la deschidere, la acel eveniment uriaş legat de Bega cu 21 de scene plutitoare până în Serbia şi până în Ungaria pe Mureş. Este unul dintre cele mai spectaculoase proiecte propuse, transfrontaliere. Înseamnă de la teatru, muzică, dans, inclusiv transportarea spectatorilor din Ungaria, Serbia şi România pe apă sau pe maluri”, a declarat viceprimarul Dan Diaconu.
A fost aprobată şi o finanţare de 9,3 milioane de euro pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru o autostradă care să lege Timişoara de oraşul sârb Pancevo, aflat în apropiere de Belgrad.
Pregătirile pentru Timişoara Capitală Europeană a Culturii nu înseamnă numai investiţii în infrastructură, ci şi în turism. În acest sens, doi investitori vor să construiască două hoteluri care fac parte din lanţuri internaţionale.
Autorităţile spun totuşi că există suficiente locuri de cazare şi că s-a făcut şi o inventariere, rezultând o capacitate de 44.000 de locuri.
”Am făcut o inventariere a tuturor locurilor de cazare şi atunci când am depus dosarul (dosarul de candidatură pentru titlul de Capitală Culturală Europeană - n.r.), nu numai la Timişoara, ci şi pe o rază de o sută de kilometri în jurul Timişoarei. Folosind infrastructura turistică existentă acum, dar şi gândindu-ne la posibilitatea ca pe perioade scurte campusurile şcolare şi cele studenţeşti să fie orientate în zona de turism. Am ajuns la o capacitate de cazare de 44.000 de locuri în forma ei cea mai bună. Ceea ce ar fi absolut suficient pentru o capitală culturală europeană. Însă ne aşteptăm la o creştere din acest punct de vedere”, a spus Diaconu.
El a precizat că acum infrastructura turistică din oraş este folosită în proporţie de 40-42 la sută, adăugând că ”mai este loc de creştere”.
”Pe de altă parte avem cunoştinţe de intenţia dezvoltatorilor de a propune noi structuri de cazare parte din lanţurile internaţionale. Există cel puţin două structuri de cazare de care avem cunoştinţă, dar pe care nu pot să le dezvălui, dar care fac parte din lanţuri internaţionale şi care vor fi construite în Timişoara. Nu cred că trebuie să ne facem griji cu privire la unde vor sta turiştii. Avem soluţii clare”, a menţionat viceprimarul.
Timişoara Capitală Europeană Culturală înseamnă şi manifestări culturale şi artistice, viceprimarul Dan Diaconu dezvăluind că deschiderea anului cultural 2021 va fi grandios şi va însemna istorie şi tehnologie.
Deoarece sloganul sub care Timişoara a câştigat acest titlu este ”Shine your light, light up your city” (Luminează oraşul prin tine), luminile vor fi ”vedetele” evenimentului.
”Deschiderea e un punct spectaculos care ne leagă de trecutul Timişoarei şi vorbim de 731 de puncte creative în Timişoara iluminată la începutul său de 731 de becuri (Timişoara a fost primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric, în anul 1884, când 731 de becuri funcţionau – n.r.). 731 de puncte de lumină care vor fi alimentate de către voluntari prin forţa umană. Atunci când Timişoara a fost iluminată pentru prima dată au fost 731 de becuri electrice, practic suntem primii pe continent. Recreem asta cu 731 de puncte culturale într-o primă zi, la deschidere, ceea ce înseamnă foarte mult pentru Timişoara. Astfel de elemente de program cultural sunt pe tot parcursul anului 2021 pline de spectacol”, a dezvăluit viceprimarul.
Şi instituţiile de cultură din Timişoara se pregătesc pentru evenimentul din anul 2021, astfel că va fi elaborat un program pentru următorii cinci ani.
”Am ales să dedicăm un program pentru următorii cinci ani, intitulat TIMISOARA2021, construit în patru subprograme multianuale, referitoare la spaţiile indoor (Sala 2, Sala Mare, Studio UŢU şi Sinagoga desacralizată din cartierul Fabric) şi outdoor (Parcul Civic, curţi interioare, alte spaţii), implicând în mod direct comunitatea prin artele spectacolului, ca o continuare firească a unui demers început acum mai bine de zece ani”, a declarat Ada Hausvater, managerul Teatrului Naţional din Timişoara.
Teatrul Naţional Timişoara va fi modernizat şi dotat cu echipamente de scenă performante, iar Filarmonica ”Banatul” va pregăti programe culturale şi se va axa în special pe concerte în aer liber.
”Pe planul managerial avem în fiecare an o dezvoltare graduală în funcţie de nevoile care se vor ivi pe parcurs. Vom renunţa la festivaluri mai costisitoare pentru festivaluri sau evenimente outdoor. Vom avea colaborări şi vom aduce Filarmonica din Arad, din Serbia, pregătim schimburi culturale. Deci vom avea un număr mai mare de concerte în aer liber şi vom intra mai devreme în stagiunea estivală. De asemenea, vom avea investiţii la Grădina de vară, vrem să schimbăm sistemul electric şi scaunele, vreau să fac un proiect pentru schimbarea de acoperiş a Filarmonicii şi vrem să parchetăm sala şi să schimbăm sistemul de lumini”, a declarat Ioan Gârboni, directorul Filarmonicii din Timişoara.
Dar Timişoara nu înseamnă numai evenimente culturale, istorie şi multiculturalitate, iar turiştii care admiră clădirile vechi, cu decoraţiuni exterioare de o deosebită măiestrie, nu ştiu că multe dintre acestea au ajuns în proprietatea unor clanuri de romi, prin metode care acum sunt investigate de anchetatori.
Familia Cârpaci - cea mai cunoscută familie de romi din Timişoara - a obţinut prin ameninţări asupra proprietarilor sau cu ajutorul unor funcţionari din Primărie zeci de imobile vechi din oraş, unele aflate chiar în apropierea centrului oraşului.
Modul de operare a fost unul cât se poate de simplu - membrii familiei de romi cumpărau un apartament într-o vilă cu mai multe apartamente, apoi îi convingeau pe ceilalţi proprietari – inclusiv prin ameninţări sau intimidări - să le vândă locuinţele. După ce ajungeau în proprietatea întregii clădiri, romii nu mai investeau nimic în aceasta, iar în acest fel casele au ajuns, în cele mai multe cazuri, în paragină.
Romii au reuşit să obţină şi o clădire în care a funcţionat Spitalul de Copii ”Louis Ţurcanu”, dar şi alt imobil în care îşi desfăşura activitatea Clinica de Oncologie. Cele două clădiri sunt acum scoase la vânzare, iar activităţile medicale au fost mutate în alte imobile.
Printre funcţionarii din Primăria Timişoara care i-au ajutat pe romi se numără fostul director al Direcţiei de Patrimoniu Nicuşor Miuţ, dar şi fostul primar Gheorghe Ciuhandu, care sunt anchetaţi de procurorii DNA.
O clădire simbol a Timişoarei - Casa Muhle - care a aparţinut lui Wilhelm Muhle, cel care a creat mai multe soiuri de trandafiri şi s-a îngrijit de parcurile şi grădinile oraşului la sfârşitul secolului al XIX-lea, a ajuns în proprietatea familiei de romi Stancu. În urmă cu trei ani, mai mulţi timişoreni au protestat în faţa casei şi au solicitat autorităţilor să salveze imobilul. Ulterior, Primăria Timişoara şi-a arătat disponibilitatea de a cumpăra această casă, ajunsă o ruină. Proprietarii au cerut atunci un preţ pe care municipalitatea nu l-a agreat - două milioane de euro – şi a refuzat oferta.
În încercarea de salvare a clădirii, reprezentanţii municipalităţii au cerut proprietarilor să protejeze clădirea pentru a nu se degrada şi mai mult. În urma acestei solicitări, proprietarii au acoperit cu o folie din plastic partea superioară a imobilului şi au proptit pereţii exteriori cu bârne de lemn.
O altă ”pată” pe imaginea Timişoarei sunt nunţile organizate de romi pe străzi, în special în centrul oraşului. Aceştia obişnuiau să închirieze maşini scumpe din Germania, unde pleacă la cerşit, şi să vină cu ele la Timişoara pentru a organiza sau participa la nunţi şi botezuri.
De doi ani, Primăria Timişoara a început să amendeze familiile de romi care organizează petreceri în oraş, astfel că acestea sunt din ce în ce mai rare. Ultima petrecere a romilor pe stradă a avut loc anul trecut. Atunci, aceştia au petrecut chiar pe treptele Catedralei, unde au adus lăzi cu bere.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
