Câteva mii de persoane au vizitat, în Noaptea Muzeelor, cele trei muzee din Alba Iulia, având drept ghizi personaje istorice precum Mihai Viteazul, Horea, Regina Maria şi Regele Ferdinand, daci şi romani. Întruchipate de angajaţi ai muzeelor, studenţi şi voluntari şi pregătite din timp, acestea au dat viaţă istoriei, spre încântarea copiilor, dar şi a adulţilor.
Mihai Viteazul, Horea, Regele Ferdinand şi Regina Maria, primul primar român al oraşului Alba Iulia, Camil Velican, daci, romani, gladiatori şi chiar omul preistoric au putut fi întâlniţi, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Sala Unirii şi Principia, în total aproape o sută de personaje istorice fiind mobilizate pentru Noaptea Muzeelor.
Personajelor le-au dat viaţă angajaţi ai muzeului, studenţi şi voluntari, care au încercat să intre cât mai bine în pielea acestora. Unii dintre ei povestesc că s-au pregătit cu câteva săptămâni în urmă, lăsându-şi barbă, realizându-şi o tunsoare specială, folosind machiaje şi chiar învăţând un limbaj adaptat personajului pentru a-şi interpreta cât mai aproape de realitate rolul.
Noaptea Muzeelor a început la Alba Iulia cu o paradă a personajelor istorice, urmată de demonstraţii de lupte între daci şi romani sau gladiatori şi un concert de muzică clasică susţinut chiar pe scările de la intrarea în Sala Unirii.
Publicul a fost apoi invitat la expoziţiile din Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii şi Muzeul Principia, unde povestea exponatelor era spusă de un personaj istoric adaptat perioadei respective.
Directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a îmbrăcat o uniformă de comandant roman, spunând că a dorit să îl întruchipeze pe Octavianus Petronius Maximilianus, comandantul Legiunii a XIII-a Gemina, care a avut sediul la Alba Iulia.
"Noaptea Muzeelor este o manifestare culturală europeană prin care încercăm, noi şi celelalte peste 3.000 de muzee care au aderat la acest eveniment, să punem în valoare într-un mod inedit, altfel decât cel clasic, colecţiile muzeelor. În primul rând este o vizitare pe timp de noapte, când de obicei muzeele sunt închise, iar la Alba Iulia lucrul inedit pentru cei care ne-au călcat pragul a fost faptul că expoziţiile sunt prezentate de personaje istorice. Încercăm să dăm viaţă practic obiectelor din vitrină. Fiecare obiect are o poveste, iar povestea este spusă de un personaj istoric", spune Gabriel Rustoiu.
Mihai Viteazul, Horea şi primul primar român al oraşului Alba Iulia, ghizi în Muzeul Unirii
În Muzeul Unirii, câte un personaj din perioada din care erau exponatele a povestit frânturi din istoria oraşului Alba Iulia, a oferit informaţii despre artefactele expuse şi a interacţionat cu vizitatorii într-o "lecţie de istorie vie".
În expoziţia despre perioada interbelică, vizitatorii au fost întâmpinaţi de primul primar român al oraşului Alba Iulia, Camil Velican, împreună cu soţia sa şi un copil, vânzător ambulant de ziare, care le-a oferit celor cu care s-a întâlnit ziarul "Vestea", cu articole din acea perioadă.
"Sunt Camil Velican, primul primar român al oraşului Alba Iulia, şi în această noapte vă invit la o călătorie în timp prin Alba Iulia interbelică, mai exact în ziua de sâmbătă, 21 mai 1924. Avem şi un ziar «Vestea», o copie a originalului din acea dată, pe care un copil vânzător ambulant de ziare îl oferă vizitatorilor în schimbul unui pol", explică istoricul Liviu Zgârciu, purtătorul de cuvânt al Muzeului Unirii din Alba Iulia.
Zgârciu este costumat într-o ţinută din perioada interbelică, având în piept decoraţii autentice şi încercând să intre astfel în pielea lui Camil Velican, fost primar al oraşului în perioada interbelică şi chiar senator de Alba.
"Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia prinde viaţă pentru a şaptea oară în Noaptea Muzeelor. În această noapte, la Alba Iulia istoria prinde viaţă şi personaje istorice precum Mihai Viteazul, Horea, primul primar român al oraşului Alba Iulia, Camil Velican, sau daci, romani şi gladiatori au ieşit prin muzeu la plimbare şi dau viaţă expoziţiilor muzeale", spune Zgârciu.
Atmosfera din perioada interbelică a fost întregită şi de un concert susţinut de o trupă care a interpretat melodii specifice acelei perioade, care se cântau în cafenelele şi barurile din Alba Iulia.
Povestea lui Horea i-a captivat pe copiii care au vizitat muzeul
Una dintre poveştile care a captivat,în special copiii care au vizitat Muzeul Unirii a fost cea a lui Horea, liderul răscoalei de la 1784.
Interpretat de istoricul Tudor Roşu, Horea a adunat numeroase grupuri de copii în jurul său şi, folosind un limbaj specific acelor vremuri, le-a explicat cum era viaţa românilor iobagi, de ce aceştia s-au răsculat şi cum au fost traşi pe roată conducătorii Răscoalei de la 1784.
Tudor Roşu povesteşte că a vrut să intre cât mai bine în pielea personajului prin costumaţie, gesturi, dar şi prin limbaj astfel încât să le poată preda copiilor "pe viu" o adevărată lecţie de istorie. Aşezaţi în cerc, pe jos, în faţa istoricului Tudor Roşu, în expoziţia despre Horea, Cloşca şi Crişan, copiii au ascultat minute în şir povestirile celebrului personaj, iar la final au făcut fotografii cu acesta.
Un personaj la fel de captivant pentru copii, dar şi pentru adulţi a fost Mihai Viteazul, care le-a vorbit vizitatorilor despre prima Unire înfăptuită la Alba Iulia şi despre bătălii.
Într-o altă expoziţie, un conte şi o contesă din secolul al XVIII-lea au încercat să spună într-un mod inedit povestea Cetăţii Alba Carolina, modul în care a fost construită şi unele dintre misterele acesteia.
"Noi suntem un conte şi o contesă de secol XVIII şi încercăm să spunem povestea cetăţii bastionare Alba Carolina. Aceasta a fost ridicată între 1715-1738. Suntem îmbrăcaţi exact ca personajele pe care le întruchipăm şi cărora le-am dat viaţă în această noapte. Avem o atitudine degajată, dar şi arogantă pentru că suntem nobili", spune, glumind, Vali Ciontea, unul dintre voluntari.
Vizitatorii, ghidaţi în Sala Unirii de Regele Ferdinand şi Regina Maria
În Sala Unirii, muzeu care păstrează o expoziţie dedicată Marii Uniri din 1918, dar şi exponate despre încoronarea de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand şi Reginei Maria din 1922, vizitatorii au fost ghidaţi de două personaje care îi întruchipau pe cei doi suverani.
"Sunt Regina Maria şi împreună cu Regele Ferdinand I povestim istoria încoronării de la 15 octombrie 1922, eveniment important în istoria noastră şi care a avut loc la Alba Iulia. Vizitatorii sunt uimiţi de asemănarea noastră cu personajele reale, cu regele şi regina, şi spun că nu se aşteptau să le explice istoria «pe viu» chiar cei doi suverani. În această noapte mi-am propus să ofer şi cât mai multe zâmbete celor care se vor fotografia cu noi şi vor posta fotografiile pe reţele de socializare", spune Ana Maria Duna, cercetător la Muzeul Naţional al Unirii.
Ana Maria Duna şi unul dintre colegii săi, costumaţi în Regina Maria şi Regele Ferdinand, au povestit vizitatorilor şi despre cele două copii fidele ale coroanelor, exponate care sunt păstrate şi expuse permanent în Sala Unirii, despre tablourile în mărime naturală expuse în Sala Unirii - şapte portrete de mari dimensiuni ale celor doi regi, care au fost găsite din întâmplare în depozitele muzeului albaiulian, neştiindu-se de existenţa lor până în urmă cu doi ani.
Ateliere antice, tir cu arcul şi jocuri romane
Muzeul Principia, care a fost amenajat în ultimii ani şi care conţine o parte din vestigiile clădirii comandamentului castrului roman al Legiunii a XIII-a Gemina, a fost animat de legionari romani, dansatoare şi gladiatori care au povestit într-un mod inedit istoria vechiului Apulum, cum se numea oraşul în perioada romană.
În muzeu, vizitatorii au putut participa la un atelier de scris, în care un scrib roman le-a explicat cum erau redactate actele în perioada antică, au fost provocaţi să joace jocuri romane precum moara, cunoscut de mulţi din copilărie şi care este, de fapt, un joc antic.
"Avem un atelier de jocuri romane cu două jocuri, fiecare în două variante. Unul este «Latrunculi», un joc de strategie care seamănă puţin cu şahul şi care se joacă în două variante, cu centurion sau fără centurion. Despre jocul acesta puteţi descoperi mai multe cei care aveţi gadgeturi cu Android pentru că este o aplicaţie cu acest joc în momentul de faţă. Celălalt joc este unul de care mulţi ne amintim din copilărie sub numele de «Moară», dar este un joc care datează din cele mai vechi timpuri, întâlnindu-se chiar înainte de romani, la chinezi sau perşi. În epoca romană se nume «ternilapi», adică în forma cu nouă piese, dar noi îl explicăm şi într-o formă simplificată care se joacă cu trei piese", explică Ciprian Dobra, care spune că, în Noaptea Muzeelor, numele său este Cassius Proculeianus, centurion în Legiunea a XIII-a Gemina.
Cei care au vizitat muzeul roman din Alba Iulia au putut vedea şi învăţa dansuri romane de la un grup de tinere nimfe, au urmărit lupte între gladiatori şi demonstraţii militare cu arme romane.
În paralel, în aer liber, au fost amenajate ateliere de monetărie, unde vizitatorii au putut învăţa cum se bătea o monedă romană sau dacică, un atelier de "plante magice" dacice, de fierărie dacică şi pielărie, dar şi de prelucrare a lemnului, osului şi de confecţionat podoabe. Cei mai curajoşi au putut testa armele dacilor şi romanilor sau au învăţat să tragă cu arcul.
Expoziţiile muzeale, luate cu asalt de mii de vizitatori
Câteva mii de oameni, turişti sau localnici, au vizitat, în Noaptea Muzeelor, Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii şi Muzeul Principia. Oamenii au luat cu asalt expoziţiile, astfel încât la anumite ore vizitatorii erau nevoiţi să stea la rând pentru a vedea exponatele sau pentru a interacţiona cu personajele istorice care erau ghizi.
"Sunt încântată de tot ce am văzut la Alba Iulia. Suntem într-o excursie de week-end şi după ce am auzit de Cetatea din Alba Iulia ne-am spus să dăm o fugă până aici. Copiii sunt încântaţi, iar noi am rămas fără cuvinte. Parcă suntem într-o altă ţară", spune Sorina Bugnaru din Bucureşti.
Femeia povesteşte că a venit la Alba Iulia cu soţul şi cu cei doi copiii şi îşi propune ca în concediu să revină în oraş, pentru a putea vizita pe larg Alba Iulia şi împrejurimile.
"E un eveniment unic şi cred că oamenii aceştia trebuie lăudaţi pentru ceea ce fac. Eu am venit cu cei doi nepoţei şi cred că nu voi mai reuşi să-i scot din muzeu până nu se termină totul", afirmă un pensionar din Alba Iulia.
Cei care au apreciat cel mai mult reprezentaţia personajelor istorice au fost însă copiii, care au vrut să atingă armele şi scuturile legionarilor romani, au admirat rochiile conteselor, au pus nenumărate întrebări lui Mihai Viteazul şi Horea şi au rememorat ce au învăţat la şcoală despre istoria românilor.
"Îmi plac personajele şi mai ales romanii. L-am văzut şi pe Mihai Viteazul şi acum mergem să stăm de vorbă cu Horea. Îmi place totul şi sper să fie mai des aceste evenimente", spune Elena, o fetiţă de opt ani, venită împreună cu colegele de clasă.
Noaptea Muzeelor a fost un motiv de bucurie şi pentru proprietarii de terase din interiorul Cetăţii. Terasele au fost pline până târziu în noapte, vizitatorii oprindu-se la o bere şi o nouă poveste după ce au vizitat expoziţiile.
Noaptea Muzeelor s-a încheiat la Alba Iulia târziu, iar mii de oameni au vizitat expoziţiile. Anul trecut, Muzeul Unirii din Alba Iulia a fost vizitat, în Noaptea Muzeelor, de circa 8.000 de persoane, număr pe care organizatorii spun că l-au depăşit în acest an.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
