O echipă formată din 23 de străini din ţări de pe două continente învaţă limba română la Braşov, timp de o lună. De profesii diverse, istorici, interpreţi, pensionari, studenţi, agronomi, economişti, străinii care s-au înscris în programul Şcoala de vară au motive diferite de a învăţa limba română însă toţi sunt determinaţi. "Pentru că pur şi simplu îmi place", "este o provocare profesională", "vreau să devin un ambasador al limbii române", "fac o teză de doctorat despre Mircea Cărtărescu, aşa că a trebuit să o aprofundez ca să-l pot citi", "mă interesează limbile romanice şi româna îmi lipsea" sunt câteva dintre argumentele lor.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Elevii" vin din Luxemburg, Spania, Israel, Croaţia, Elveţia, Belgia, Polonia, Brazilia, Statele Unite ale Americii.

Pentru cei mai mulţi, programul organizat de ICR este potrivit nevoilor lor, fapt care le dă ocazia să cunoască România din toate punctele de vedere - literar, artistic, turistic, gastronomic. Cei mai mulţi spun că s-au îndrăgostit de România, de cultura şi civilizaţia noastră, însă cele mai mari "coşmaruri" le au cu dativul, genitivul şi pronumele şi se declară fascinaţi de cum această limbă s-a păstrat între popoarele slave care o înconjoară.

Cursanţii ediţiei a 25-a a programului Şcoala de vară de limba română, care se desfăşoară în perioada 2-27 iulie, învaţă limba română prin intermediul atelierelor, vizitelor documentare şi gastronomiei locale.

Jonathan Giuseppe Trimarchi este jumătate italian, jumătate suedez, este student şi are 25 de ani. Locuieşte în oraşul Lund din Suedia şi mărturiseşte că vrea să fie "un ambasador al limbii române".
"Învăţ limba română pentru că sunt de părere că este o limbă subevaluată şi aş vrea să o fac cunoscută. Poate voi fi un ambasador al acestei limbi", spune Jonathan Trimarchi, care declară că, pentru el, pronunţia este mai uşoară pentru că se aseamănă mai mult cu italiana decât cu spaniola, dar are dificultăţi la unele cuvinte de origine slavă. "Cel mai greu mi se pare când trebuie să vorbesc cu sunetele î şi ă dar cu restul mă descurs”, se mândreşte el. 

Pentru jurnalistul Michal Torz, 33 de ani, de la televiziunea TVP din Polonia, limba română a devenit un obiectiv în 2015 când a venit prima dată în România.
De atunci a avut în jur de 40 de vizite, mărturiseşte el.
"Prima dată în România am stat o jumătate de an şi am locuit la Cluj-Napoca. După asta, am participat în cadrul proiectului caravana automobilistică "Go Romania” (formată din maşini retro româneşti şi poloneze) unde am condus o Dacia 1300, am făcut excursii, am fost de asemenea la târgul de toamnă de la Negreni, mi-am făcut mulţi prieteni", povesteşte Torz, care lucrează de doar doi pentru televiziunea poloneză. "Am realizat multe reportaje despre România pentru mai multe site-uri poloneze", spune el.

"Am aflat că "gramatichia" este mai dificilă. Am crezut că este foarte uşoară, şi poloneza este de altfel, dar m-am înşelat. Şi în poloneză avem ş, î, aşa că nu mi-e greu să pronunţ sunetele”, glumeşte el. Nu a optat pentru atelierele din cadrul programului, preferând să aibă timp liber după cursuri şi să viziteze mai multe locuri.

Jonathan Giuseppe Trimarchi şi Alexandra Eder
Jonathan Giuseppe Trimarchi şi Alexandra Eder

Alexandra Eder, 21 de ani, locuieşte în Austria, studiază în Graz la Facultatea de Farmacie şi învaţă română pentru că mama este româncă. "Tati provine din Austria şi din această cauză nu am învăţat bine româna. Acasă am vorbit numai germana, iar româna doar în vacanţă la bunica din Rodina, de lângă Baia Mare. Problema mea este că am învăţat dialectul din Maramureş şi am nişte cuvinte despre care nu ştiam că fac parte din dialect. Trebuie să învăţ gramatică mai bine".
Tânăra spune că la Şcoala de vară de la Braşov a exersat cu colegii prin conversaţii iar cu profesorii a învăţat conjugările, genitivul, dativ. Încă nu a vorbit cu rudele din România să le arate ce cuvinte noi a învăţat, dat spune că urmează să le viziteze. "După Şcoala de vară voi merge cu părinţii în vizită la unchiul şi la bunicii mei, aşa că le voi arăta atunci ce am învăţat".

David Andrew Mcliroy (55 de ani), irlandez după tată şi belgian după mamă, este interpret la Curtea de Justiţie din Luxemburg. Este fascinat de limba română şi găseşte cuvintele "a ocoli", "a ispiti", "ispitesc", "îndrăzneţ", "inimoşi", "sfios" printre cele mai frumoase. "Învăţ limba română pentru că este o provocare atât profesională, cât şi intelectuală. Sunt interesat şi este şi o necesitate", se justifică. 
"Sună foarte frumos limba română, îmi place foarte mult, atât cum sună, cât şi ca structură. Este o foarte mare provocare, este mai complicată decât credeam. Gramatica este mai grea. De exemplu pluralul, pronumele şi sintaxa sunt grele. Lexicul nu este atât de greu dar cu timpul pentru a avea un nivel ridicat şi dezvoltat am nevoie să vorbesc cu cuvinte de origine slavă".
A mai studiat româna la Cluj şi a mai participat la Braşov, la Şcoala de vară, în urmă cu doi ani. La anul, vrea să rămână o lună, două, pentru a vorbi cu mai mulţi oameni, nu doar profesori, pentru a învăţa "limba autentică,a străzii, care este mereu puţin diferită".

Cei mai mulţi dintre cursanţi se plâng de dificultatea cazurilor şi a legăturii substantivului cu pronumele. De altfel şi profesorii pun accent în cadrul orelor de curs pe aceste părţi de gramatică şi prin intermediul filmelor documentare, al înregistrărilor, al materialelor auxiliare.

"Au acumulat mult vocabular, expresii, aici se vede progresul. Ei încearcă să folosească tot felul de expresii, proverbe, şi au tot felul de obsesii acum: "a trage un pui de somn", "a lua o duşcă". Îmi place să spun că sunt ca nişte bureţi, absorb orice. Mulţi vor să revină la ediţia următoare a Şcolii de vară pentru că este o satisfacţie pentru ei să studieze o limbă specială", a declarat Ana Maria Radu, asistent universitar la Departamentul de Limbă, Cultură şi Civilizaţie românească a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Mai mult de jumătate dintre elevii Şcolii de vară de la Braşov s-au înscris şi la  workshopul de dramă coordonat de Marius Cisar, directorul Centrului Cultural Reduta din Braşov.
"Misiunea noastră aici este să învăţăm limba română şi cred că este o cale facilă de a învăţa prin emoţie, prin teatru, dincolo de cuvintele pe care le descoperă", spune Marius Cisar. "De-a lungul anilor, au fost elevi diferiţi. Fiecare întâlnire se termină cu un spectacol pe care îl prezintă colegilor. Am trecut prin texte, în special de autori români, Marin Sorescu, I.L. Caragiale, Eugen Ionesco, Matei Vişniec", precizează Cisar.
De altfel, anul acesta participanţii vor citi un text mai puţin cunoscut de-al lui Matei Vişniec, "Omul din care a fost extras răul", o ficţiune jurnalistică, o parabolă politică foarte bine ancorată în realitatea noastră. "Elevii o percep şi se amuză", explică directorul, care asigură că participanţii "au învăţat cuvinte şi expresii noi pentru că inteligenţa emoţională pe care o folosesc aici va fixa în timp acele cuvinte şi vor rămâne cu un alt mecanism de învăţare a limbii române".

Vizitele la Viscri, la Biserica din Criţ şi Cetatea Rupea, la Râşnov sau la Cetatea Feldioara, Castelul Kalnoky, Baraolt au făcut parte din periplul organizat pentru participanţi, care au declarat că România este minunată. 

Cursurile de limbă română sunt susţinute cu trei profesori de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca: Diana Maria Roman, Cristina Bocoş şi Anamaria Radu. Invitaţi la această ediţie a Şcolii de vară sunt istoricul Adrian Cioroianu, criticul de film Manuela Cernat şi criticul literar Marius Chivu.
În afară de cursurile intensive de limba română (60 de ore), în program mai sunt incluse ateliere de creaţie (Jurnalism şi publicitate, Gastronomie, Actorie), cursuri de cultură şi civilizaţie românească (de două ori pe săptămână), proiecţii de filme (o dată pe săptămână au loc vizionări de filme româneşti ale celor mai buni cineaşti ai momentului sau filme devenite clasice), precum şi un program de documentare culturală.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.