Artefacte arheologice care ar putea fi clasate în patrimoniul cultural naţional - categoria Tezaur, au fost descoperite în „Necropola tumulară a oraşului antic Callatis”, anunţă Muzeul Naţional de Istorie a României. Acestea sunt: podoabe de aur, sticlă şi bronz, din care se remarcă trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit ce imită forma celor de mirt şi iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită, precum şi două sarcofage cu elemente sculptate şi pictate din calcar şi marmură, anunţă Muzeul Naţional de Istorie a României.
Aceste artefacte datate în secolul al III-lea a. Chr., împreună cu numeroase fragmente de lemn antic, unele păstrând încă urmele unor pigmenţi, dar şi oase umane şi ceramică, au fost identificate într-o movilă funerară care a conţinut un cavou din piatră prelucrată acoperit cu boltă semicilindrică. Movila este cea mai mare la ora actuală din sudul Dobrogei, măsurând 12 m înălţime şi 70 m diametru, fiind vizibilă de pe mare, un reper important în peisaj. Monumentul funerar impozant a aparţinut unei familii bogate şi influente de greci din Callatis, conectaţi la modele religioase şi politice de influenţă macedoneană. Cavoul, foarte bine păstrat, opera unui arhitect experimentat care a proiectat totul cu atenţie, într-un fin joc al proporţiilor, se remarcă de asemenea prin dimensiunile sale. Până în prezent, construcţia de piatră a fost identificată pe 18 m lungime, dar cercetările continuă, mai ales în sectorul coridorului de acces.
Deşi cavoul a fost jefuit la scurt timp după realizare, movila a fost imediat reparată, mărită şi reinvestită simbolic, prin realizarea unor ofrande ce au presupus consum de alcool în cantităţi importante. Oasele umane identificate până în prezent aparţin de la cel puţin doi indivizi diferiţi, unul de 16-18 ani şi cel de-al doilea de 8-11 ani, iar conform anumitor artefacte, cel puţin despre unul dintre indivizi se poate presupune că era de sex feminin.
Movila funerară cercetată face parte din teritoriul anticei Callatis - oraş fondat de grecii din Heracleea Pontica şi Megara, la începutul secolului al IV-lea a. Chr. Callatis a fost unul dintre cele mai bogate şi influente oraşe greceşti din Marea Neagră în perioada secolelor IV-III a. Chr. Lider al unei coaliţii regionale de greci, traci şi sciţi, i s-a opus, la finalul secolului IV a. Chr., regelui macedonean Lysimachos, cel care moştenise controlul Traciei, după moartea lui Alexandru cel Mare, acelaşi personaj care va influenţa decisiv şi formarea regatului getic atribuit dinastiei lui Dromichaites.
Artefactele recent descoperite, cu caracteristici care vor determina clasarea lor în categoria Tezaur a patrimoniului cultural naţional, şi includerea lor în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, vin exact din această epocă – strălucitoare, violentă şi sofisticată. Studierea lor aprofundată va permite obţinerea de noi cunoştinţe ştiinţifice privind lumea greco-traco-macedoneană a secolelor IV-III a. Chr. Măsura ambiţiei comunităţii locale callatiene şi a aspiraţiilor sale eroice şi, în mod oarecum atipic pentru tradiţia elenă - aristocratice - o dă cu siguranţă necropola tumulară a acestui oraş antic. Întinsă pe kilometri în jurul vechilor drumuri, aceasta însuma aproape o mie de tumuli (movile funerare), multe dintre acestea de dimensiuni monumentale (înălţimi de 5 m şi mai mult). Marea majoritate a acestui peisaj impresionant a dispărut însă în ultimul secol în care Mangalia „modernă” s-a dezvoltat şi urbanizat. Săpăturile anterioare în unii dintre aceşti tumuli au fost în general expeditive ori realizate în condiţiile unor intervenţii de salvare. Cercetarea arheologică desfăşurată recent la nord de Mangalia, prezentată aici, este prima cercetare sistematică a unui tumul cu cavou din România şi a fost posibilă prin utilizarea iniţială a unor tehnici de investigaţie non-invazivă care au permis localizarea precisă a mormântului.
Cavoul a fost descoperit la 9 metri adâncime sub vârful movilei, nivelul lui de amenajare aflându-se la -12 metri. În aceste condiţii dificile cercetarea arheologică a fost o provocare, ducând la limită toate metodele de prospecţie şi documentare. A necesitat timp, bunăvoinţă şi susţinere instituţională, curaj şi, în primul rând, formarea unei echipe pluridisciplinare de specialişti care să identifice, să aducă la lumină în siguranţă şi apoi să fie capabilă să documenteze descoperiri de importanţă excepţională pentru istoria noastră antică. Astfel, Proiectul Kalla, început în 2017 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti în parteneriat cu Muzeul Callatis din Mangalia a fost dedicat cercetării mormintelor tumulare din teritoriul callatian. Printre monumentele cercetate cu acel prilej s-au numărat cavourile acoperite cu tumuli datând din secolul al III-lea a. Chr. de la Documaci şi Neptun.
Din 2023, Muzeul Naţional de Istorie a României a organizat în cadrul sitului „Necropola tumulară a oraşului antic Callatis”, în continuarea Proiectului Kalla un sector distinct. Movila cercetată face parte din acest sector, iar descoperirile au fost posibile datorită fondurilor asigurate de MNIR şi de Ministerul Culturii, prin Planul Naţional de Finanţare a Cercetării Arheologice, avizat de Comisia Naţională de Arheologie. Începând cu anul 2023, cercetările arheologice sistematice din cadrul sitului „Necropola tumulară a oraşului antic Callatis”sunt realizate de un colectiv interdisciplinar format din specialişti ai următoarelor instituţii: Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul „Callatis” Mangalia, Muzeul Municipiului Bucureşti, Gigapixel S.R.L. şi Metamorfozys S.R.L.
În cursul zilei de ieri, lotul de podoabe antice - de aur, sticlă şi bronz - a fost adus la Muzeul Naţional de Istorie a României. Cât priveşte cele două sarcofage cu elemente sculptate şi pictate din calcar şi marmură, acestea vor fi prelevate în perioada următoare şi aduse tot aici pentru studiu, conservare şi restaurare. Astfel, aceste bunuri arheologice, deopotrivă cele din metale preţioase şi cele din piatră vor intra în proces de conservare în laboratoarele MNIR, iar o serie de investigaţii preliminare asupra structurii lor şi caracteristicilor fizico-chimice se vor derula în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE 200.
Documentarea fotogrammetrică şi cu senzor LiDAR a elementelor de arhitectură, stratigrafiei şi geometriei structurilor este realizată de Gigapixel S.R.L. Aceste date sunt esenţiale pentru studiile de arhitectură şi cele dedicate conservării monumentului, reprezentând totodată baza pentru viitoare propuneri de reconstituire virtuală. Recuperarea din subteran a pieselor masive şi totodată fragile ce formează cele două sarcofage afectate de jaful antic, manipularea, transportul şi studiul lor este proiectat de experţi restauratori de la Metamorfozys S.R.L.
O primă sinteză asupra rezultatelor preliminare ale cercetărilor arheologice pluridisciplinare dedicate acestui monument funerar antic va fi prezentată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului (12 - 14 septembrie 2025), prin organizarea unui eveniment cultural la Muzeul Naţional de Istorie a României, în toamna acestui an.
Pentru alte detalii privind descoperirile arheologice care fac obiectul conferinţei de presă anunţate vă rugăm să îi contactaţi pe: dr. Maria-Magdalena Ştefan – arheolog expert, responsabil sector (MNIR) / telefon 0721247339 şi e-mail m_magdalena.stefan@yahoo.com şi dr. Dan Ştefan – arheolog expert, responsabil ştiinţific al sitului (MNCR) / telefon 0721553370 şi e-mail danstefan00@gmail.com.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
