Ministerul Culturii a publicat, duminică, o instrucţiune privind regimul descoperirilor arheologice întâmplătoare, iar ministrul Vlad Alexandrescu spune că este prioritară armonizarea prevederilor legale în această chestiune, dar şi că distrugerea bunurilor de patrimoniu arheologic nu trebuie şi nu poate să continue.
La începutul lunii martie, 22 de arheologi i-au cerut ministrului Culturii, printr-o scrisoare deschisă, să cerceteze achiziţia Muzeului Naţional de Istorie a României a unor piese descoperite cu detectorul de metale, atrăgând atenţia asupra distrugerii patrimoniului cultural naţional, prin utilizarea unor astfel de aparate la găsirea artefactelor arheologice, şi a achiziţionării unor astfel de piese de către muzeu. Arheologii spunea atunci că piesele sunt prezentate spre cumpărare sau donate direct de o serie de cetăţeni care le declară ca fiind ”descoperiri întâmplătoare”.
Potrivit Instrucţiunii datată 8 aprilie şi publicată duminică pe site-ul cultura.ro, prin descoperire arheologică intâmplătoare se înţelege evidenţierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a acţiunii factorilor naturali (seisme, unecări de teren, inundaţii , desecări, eroziunea solului şi altele) sau a acţiunilor umane (lucrări de construcţii, lucrări de prospecţiuni geologice, lucrări de forare, lucrări agricole, lucrări de deminare, precum şi alte tipuri de lucrări şi cercetări efectuate subteran sau subacvatic), altele decât cercetarea arheologică atestată.
”Consider ca fiind absolut prioritară armonizarea prevederilor legale în aceste chestiuni, cunoscând că inclusiv o serie de formulări legislative echivoce au făcut posibil ca în ultimii ani să se înregistreze numeroase agresiuni asupra patrimoniului cultural al României”, a scris, duminică, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de Facebook.
”Fenomenul braconajului arheologic, care cunoaşte în ultimii ani o creştere exponenţială în România şi în alte state europene, trebuie să fie prevenit şi stopat prin amendări de ordin legislativ, inclusiv legate de utilizarea detectoarelor de metale în scopul găsirii de bunuri arheologice şi numismatice aparţinând patrimoniului României, iar în unele cazuri al traficării ilicite a acestora”.
Dacă reglementările legale în vigoare sunt considerate ambigue de unii specialişti în domeniul patrimoniului cultural, de unii jurişti şi de o parte a publicului, atunci ”Statul Român este confruntat cu o problemă şi el trebuie să acţioneze pentru rezolvarea sa cât mai adecvată şi promptă”, a mai notat Vlad Alexandrescu.
”Trebuie înţeles că braconajul şi distrugerea asupra bunurilor de patrimoniu arheologic nu trebuie şi nu poate să continue. Invităm toate părţile interesate să găsească, inclusiv prin dezbateri publice, soluţii viabile pentru o mai bună protejare şi punere în valoare a resurselor neregenerabile de patrimoniu arheologic, care conţin în numeroase cazuri bunuri culturale cu o semnificaţie deosebită”, a mai scris ministrul.
Conform documentului, descoperirile arheologice întâmplătoare se predau de către descoperitor, în termen de 72 de ore, primarului unităţii administrative teritoriale pe raza căreia a survenit descoperirea. Descoperitorul trebuie să facă dovada faptul că descoperirile au fost făcute întâmplător şi nu ca urmare a unei acţiuni premeditate.
În alte 72 de ore, primarul anunţă serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii din raza teritorială de competenţă cu privire la bunurile descoperite întâmplător, luând măsuri de pază şi de conservare a acestora. De asemenea, primarul este obligat să predea bunurile astfel descoperite, în termen de 10 zile, serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii.
Folosirea oricăror mijloace de detecţie pentru evidenţierea bunurilor de patrimoniu arheologic fără respectarea cadrului legal de autorizare instituit de Ministerul Culturii, indiferent dacă aceasta este efectuată in zone de patrimoniu cultural reperat sau în alte zone
în care nu a fost încă evidenţiat potenţialul arheologic, nu poate fi considerată descoperire arheologică întâmplătoare şi constituie braconaj arheologic.
Braconajul arheologic şi activităţile asociate acestuia sunt asimilate prevederilor Noului Cod Penal art. 253, alin. 3 privind distrugerea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
