Luiza Zan, la Haferland: „M-am încărcat foarte mult cu istoria acestui loc”

Luiza Zan, una dintre cele mai apreciate voci ale jazz-ului românesc, a încântat publicul venit la festivalul Săptămâna Haferland cu două concerte, joi la Cloaşterf, acolo unde a interpretat melodii din repertoriul Mariei Tănase, iar vineri seară, la poalele Cetăţii Rupea, cu un recital de jazz clasic. Artista a mărturisit, pentru News.ro, că s-a încărcat cu istoria acestui loc. Spune că îi plac astfel de concerte, atunci când se află foarte aproape de public: „Aici am simţit un alt fel de vibraţie, fiind atât de multă lume, te încarci, nu doar dăruieşti”.

Luiza Zan militează pentru promovarea jazz-ului clasic şi este de pare că „jazz-ul clasic stă în rând cu muzica clasică” şi „trebuie cântat pentru a nu muri”.

Apreciată de public şi prezentă pentru al doilea an la Haferland, Luiza Zan se declară fericită că anul acesta a avut timp, în două zile, să ia pulsul festivalului. „Mi se pare senzaţională atmosfera, oamenii, gaşca asta de organizatori, e ceva greu de descris. Mă bucur foarte mult că sunt aici”.

Mărturiseşte că locul o inspiră. „Am vizitat câteva şuri cu poveştile lor, cu poveştile oamenilor de acolo, şi în Cloaşterf, şi în localităţile învecinate. Am vizitat o biserică fortificată şi m-am încărcat foarte mult cu istoria acestui loc. Mi se pare obligatoriu pentru un artist să poată relaţiona cu publicul care vine pentru altceva decât pentru muzică. În primul rând, acesta vine pentru spiritul de comunitate şi atunci, dacă nu înţelegi cărei comunităţi te adresezi, mai bine nu te urci pe scenă. Aşa că am încercat să cunosc un pic mai bine poveştile oamenilor de aici, să înţeleg faptul că locul ăsta a fost practic abandonat, că toate comunităţile astea săseşti s-au îndepărtat, au emigrat în Germania şi mulţi dintre saşi s-au întors doar cu ocazia acestor evenimente care îi adună laoaltă. Şi e interesant de adus gândul ăsta pe scenă”.

Cu o voce uluitoare (cineva din public se întreba „de unde are vocea asta?”), Luiza Zan face cu uşurinţă trecerea de la repertoriul Mariei Tănase la Frank Sinatra, Nat King Cole sau Bach.

„E doar muzică. Încerc să fiu fidelă muzicii pe care o cant, de aceea am strecurat şi Bach şi am încercat să-l cânt cât se poate de autentic. Mi-e indiferent ce cant, atât timp cât e muzică frumoasă”, declară ea.

Îi place să cânte în şură, în cetate sau la Sala Radio. Oricare dintre spaţii îi este confortabil.

„Sunt diferenţe clare. Fiecare loc vine cu o alt fel de apropiere faţă de public, pentru că asta contează cel mai mult. Cu cât scena e mai departe sau mai înaltă faţă de public, cu atât raportul de forţe este un pic diferit. Dar îmi place oricare din situaţii. Mi-a plăcut aseară (la Cloaşterf, n.r.) că eram atât de aproape de public, că eram atât de strânşi unii în ceilalţi, încât respiram aerul celuilalt. Mi-a plăcut şi aici că am simţit un alt fel de vibraţie, că fiind spaţiul atât de mare, că fiind cetate atât de impunătoare, că fiind atât de multă lume, te încarci, nu doar dăruieşti, ci primeşti foarte, foarte mult şi mi-a plăcut foarte mult”, afirmă Luiza Zan.

Scenă românească de jazz vibrantă, puternică

Scena de jazz românească actuală este foarte diferită, după părerea Luizei Zan, faţă de perioada sa de început, „vibrantă, puternică”.

„Sunt diferenţe foarte mari. În primul rând, suntem generaţii foarte diferite pe aceeaşi scenă. Dar avem o scenă de jazz foarte vibrantă, dar avem multe feluri de jazz care coexistă. Avem un jazz tânăr care este foarte diferit. Avem jazzul ăsta clasic în care suntem câţiva reprezentanţi. Nu toată lumea preferă jazzul clasic în România, dar trebuie să spun că vin dintr-un turneu pe care l-am avut în Japonia şi acolo jazzul clasic este la mama lui acasă. Acolo, lumea chiar iubeşte jazzul clasic”, spune artista care a fost foarte bine primită.

„La noi scena de jazz este foarte puternică. Avem un curent tânăr, un val tânăr care este extrem de înfipt, extrem de energic, descurcăreţ, ştiu să fie văzuţi foarte bine şi este generaţia asta mea care în continuare activează şi încearcă să ţină încă stindardul sus pentru jazz-ul clasic, pentru că dacă noi nu-l cântăm, el va muri. Şi eu cred că jazz-ul clasic stă în rând cu muzica clasică şi ar trebui în continuare, de asta şi merg pe varianta asta cu quartet de coarde, cu aranjamente aproape clasice, ca să putem cumva să facem lumea să înţeleagă că asta este linia pe care mergem. Muzică clasică, jazz clasic şi apoi jazz-ul modern care este prezent din belşug în România”.

Cu o agendă extrem de încărcată, împreună cu Muse Quartet, Luiza Zan va cânta în 27 august pe acoperişul Teatrului Naţional Bucureşti şi se pregăteşte să lanseze un proiect, „în sensul de trupă”.

„Deocamdată nu spun nimic, că vreau să văd cum merg repetiţiile. Dar este un proiect cu muzicieni foarte tineri şi cânt muzica mea”, declară artista. Are discuţii cu o casă de discuri pentru a lansa un material pe vinil în engleză, jazz clasic, a dezvăluit ea pentru News.ro.

Anul trecut, Luiza Zan a lansat albumul „Aer”, primul disc al jazzului autohton din ultimii 20 de ani cântat exclusiv în limba română, pentru care a fost premiată la gala Radio România Cultural şi la UCIMR. „Anul acesta merg pe jazz clasic, voi avea şi câteva concerte simfonice la Arad, unde voi cânta în septembrie, şi mai sunt câteva. Ştiu că sunt destul de ocupată până pe la sfârşitul anului acestuia. Îndemn publicul să mă urmărească, pentru că anunţ din vreme pe reţelele de socializare”, a asigurat Luiza Zan.