Potrivit unui studiu realizat în septembrie de ONG-ul Şcoala de Valori, în parteneriat cu Unlock Market Research, pe un eşantion de 450 de liceeni din toată ţara cu privire la fenomenul "fake news", 89% dintre tineri consideră fenomenul "o problemă în România", dar 83% consideră că ei, personal, au capacitatea să identifice corect ştirile false.
Majoritatea tinerilor întâlnesc “fake news” cel puţin de câteva ori pe săptămână (67%), însă 43% afirmă că au distribuit cel puţin o dată o ştire falsă.
65% dintre tineri consideră că ştirile false se găsesc în principal în ştiri despre politica internă, în timp ce 63% urmăresc rar sau foarte rar ştiri din politica internă.
Liceenii sunt de părere că responsabilitatea diminuării fenomenului “fake news” revine mass-media (53%), 31% - platformelor online, 34% - Guvernului, iar 28% - justiţiei.
Cele mai relevante concluzii ale studiului
“Am constatat că tânăra generaţie, chiar dacă pare că nu are nevoie să fie ajutată în ceea ce priveşte diferenţierea ştirilor adevărate de cele false, modul în care o fac în momentul acesta este absolut empiric, nu au niciun fel de structură, diferenţiează în funcţie de ce simt, cred, în funcţie de forma cu care este prezentată ştirea, în funcţie de sursa, şi sursele populare sunt mai degrabă cele alternative, cum sunt influencerii, prietenii, familia. Astea sunt lucrurile foarte importante, ei au siguranţa că pot decanta, pentru că au aceste surse tangibile în jurul lor, dar diferenţierea se face subiectiv, nu obiectiv, nu pe bază de dovezi, de verificări oficiale, nu apelează la surse oficiale, mai degrabă neoficiale şi dacă aceste surse îi duc către o anumită direcţie, atunci veridicitatea informaţiei e confirmată”, a declarat pentru News.ro Adina Vlad, managing director Unlock.
Prin acest studiu, realizat în cadrul programului “Găina care a născut pui vii”, “am vrut să înţelegem cum funcţionează mintea lor atunci când se confruntă cu ştirile, cum pun ştampila de adevărat şi fals”, a subliniat Adina Vlad.
Conform rezultatelor studiului, “pentru elevi o ştire falsă este o ştire care nu spune adevărul”.
De asemenea, a reieşit că respondenţii cred că „o ştire care nu spune parţial adevărul nu e neapărat o ştire falsă şi poate are un scop de a manipula. Dar acest scop de a manipula vine în general din zona unde există interes foarte mare de a manipula: politică, economie, business. În celalalte zone, care sunt de interes pentru tine, faptul că pui accentul pe un adevăr sau pe celălalt este doar o chestiune de credinţă, eu cred că partea asta din adevăr e mai importantă pentru tine decât tot adevărul. E ca la zvonuri, ca la telefonul fără fir, dacă aţi jucat în copilărie. Asta pentru ei nu e ştire falsă, e un joc”, explică Adina Vlad.
Pentru liceeni, adevărul este important atâta timp cât e adevăr. “Adevărul complet nu e atât de important, iar minciuna e greşită, aceea e o ştire falsă. Dar faptul că ai spus doar o parte din adevăr, nu înseamnă că aceea este o ştire falsă, este un mod de a comunica”, precizează reprezentanta Unlock Market Research.
Studiul face parte din proiectul intitulat "Găina care a născut pui vii", un proiect de media literacy destinat liceenilor, iniţiat de Ana-Maria Diceanu, specialist în comunicarea de criză şi jurnalistul Tudor Muşat, alături de Şcoala de Valori&WizeGen. După lansarea proiectului şi primele cursuri din primăvara acestui an, cursurile au continuat în această toamnă în Bucureşti, Brăila, Focşani, Câmpulung şi Piteşti, proiectul ajungând astfel la peste 900 de elevi.
La discuţiile cu Ana-Maria Diceanu şi Tudor Muşat elevii află cum să interpreteze ştirile, cum să depisteze ştirile false, cum să dea share unei informaţii în mod responsabil şi, de asemenea, cum elaboreze content în social media fără să lezeze pe nimeni.
La cursuri, liceenii învăţă ce întrebări să îşi pună pentru a verifica veridicitatea informaţiilor pe care le citesc, care este diferenţa între ştire şi advertorial, cum iau naştere ştirile, care este diferenta între mass-media şi social media şi ce înseamnă să fii responsabil în social media.
Pe lângă aceste cursuri, marţi, a fost lansat un ghid pentru profesori (https://www.ghideducatiemedia.ro), astfel încât aceştia să poată continua educarea tinerilor în vederea înţelegerii fenomenului de fake news şi dezvoltarea unei gândiri critice. Şcoala de Valori&WizeGen va pune la dispoziţia profesorilor suportul de curs creat în acest sens. Astfel, profesorii vor putea continua la clasă lecţiile despre fake news şi consumul responsabil de mass-media.
"Îmi place foarte mult să lucrez cu tinerii, să îi ajut la descifrarea informaţiilor pentru că de fapt îi ajut să descifreze viaţa şi este un sentiment minunat să vezi că ai contribuit cu ceva la formarea unui om corect şi responsabil. Ca profesionist în PR trebuie să menţionez faptul că fenomenul de fake news are un impact major în meseria pe care o practic. Atâta timp cât consumatorii fac foarte greu diferenţa între informaţia reală şi zvonuri este foarte greu pentru un brand să câştige şi să menţină încrederea oamenilor şi implicit pentru noi, oamenii de PR, să construim reputaţia unui brand", a spus la conferinţă, iniţiatoarea proiectului Ana-Maria Diceanu, specialist în comunicare.
“Ştirile false transmise prin intermediul social media, acolo de unde se documentează tinerii cu preempţiune, cel puţin statistic, au mai mare putere de penetrare decât ştirile adevărate, documentate, consistente şi complete, transmise pe canalele mass-media consacrate. În acest context, este imperativ necesar ca acest topic să facă parte din programul de dezvoltare personală al oricărui tânăr din România, prin intermediul Asociaţiei Şcoala de Valori”, a afirmat Silvia Dana Bogdan, Preşedinte Şcoala de Valori.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 450 de elevi de liceu din mediul urban, cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani, din toată ţara. Chestionarul a fost realizat telefonic.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
