Ana Blandiana a povestit în cartea "Soră lume", publicată recent de editura Humanitas, că Mircea Dinescu i-a numit pe tinerii morţi la Intercontinental în zilele Revoluţiei "Hitlerjungend" ("Tineretul lui Hitler"). Dinescu scrie pe Facebook că Blandiana "suferă de amnezie" şi "continuă să-şi reşapeze trecutul".
Ana Blandiana relatează în cartea sa un dejun diplomatic, în prezenţa ministrului francez de Externe Roland Dumas, alături de Doina Cornea, Ion Caramitru şi Mircea Dinescu. Dumas a întrebat "dacă se ştie cine erau tinerii morţi la Intercontinental", iar Mircea Dinescu ar fi răspuns ironic: "Hitlerjungend/ Tineretul lui Hitler".
„Într-una dintre dimineţile acelui început, greu de înţeles de lume, care a fost luna ianuarie a anului 1990, am participat la primul şi, de altfel, ultimul mic dejun diplomatic din viaţa mea. Sosise la Bucureşti, pentru mai puţin de 24 de ore, ministrul de externe francez Rland Dumas şi prima întâlnire programată a fost cu câţiva opozanţi cunoscuţi ai vechiului regim. Au fost invitaţi Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ion Caramitru şi eu”, scrie în volumul de amintiri Ana Blandiana.
„Îmi amintesc un moment în care, făcând un elogiu impresionant şi aproape romantic tinerilor morţi la Intercontinental, Roland Dumas a întrebat dacă se ştie cine erau. Şi înainte să ia cineva cuvântul, în timp ce Maşa îi traducea întrebarea franceză, Mircea Dinescu a spus „Htlerjungend”. A fost o secundă de stupoare, după care cu toţii, uitând că trebuie să vorbim franţuzeşte, îi ceream în română autorului textului din Liberation să se explice. Iar el a explicat – tradus cu reticenţă de soţie - că nu trebuie să li se exagereze importanţa, este vorba despre nişte utecişti care cu puţine zile în urmă scandaseră sloganuri procomuniste”, este relatarea scriitoarei.
Mircea Dinescu scrie că Ana Blandiana "ticluieşte" în carte "imaginea monstrului invidios pe gloria postumă a acelor copii care i-ar face dincolo de mormânt o concurenţă neloială".
"Intitulându-şi o carte post-decembristă „Proiecte de trecut”, Ana Blandiana şi-a dat singură în vileag meteahna de care suferă, căci, plutind pe aripile amneziei, continuă şi astăzi să-şi reşapeze trecutul, bazându-se pe proiectul unei devastatoare iubiri de sine la care a lucrat cu osârdie toată viaţa. Ce blestem ispăşeşte oare această doamnă bântuită de demonul antropofagiei?! Al tatălui care, proaspăt întors din puşcăriile comuniste, a ars ca o torţă în curtea bisericii, pe când îşi spăla hainele preoţeşti cu neofalină?! Sau blestemul poeziei despre tătucul Stalin, publicată la puţină vreme după acea tragedie în tentativa, reuşită de altfel, de a-şi spăla originea „nesănătoasă”, înrădăcinată în trecutul legionar al nefericitului său părinte?! Interpretând anapoda o comparaţie a subsemnatului între hitlerjugendii, care şi-au adorat cu fanatism Conducătorul, şi decreţeii care, dimpotrivă, s-au revoltat contra celui ce i-a obligat să se nască, strigând „Jos Ceauşescu!” înainte de a fi împuşcaţi, Ana Blandiana ticluieşte imaginea monstrului invidios pe gloria postumă a acelor copii, care i-ar face dincolo de mormînt o concurenţă neloială", scrie Dinescu.
El afirmă că "hobby-ul Anei Blandiana de a se juca una-două de-a interzisa" este un "obicei de pe urma căruia a reuşit să publice o roabă de cărţi până în ultimul an de viaţă al Motanului Arpagic", subliniind în final că scriitoarea "s-a gândit abia acum să-şi recupereze conştiinţa opărită şi să-l dea pe răzătoare pe tatăl lui Andrei". El încheie relatarea cu formula: "Sărumîna, năşică!", Ana Blandiana fiind naşa fiului lui Mircea Dinescu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
