Anul 2016 a stat, din punct de vedere cultural, sub semnul lui Constantin Brâncuşi şi al achiziţionării de către statul român a sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, a fost marcat de scandalul de la Opera Naţională Bucureşti - în urma căruia doi dintre cei mai de seamă artişti angajaţi ai instituţiei au părăsit ţara -, de divergenţele apărute pe marginea Legii cinematografiei, iar lucrările la Casa Nanu Muscel - monument - au atras atenţia autorităţilor şi opiniei publice. Ministerul Culturii a fost condus de Vlad Alexandrescu şi Corina Şuteu.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În ianuarie 2016, ministru al Culturii era Vlad Alexandrescu, numit în această funcţie de prim-ministrul tehnocrat Dacian Cioloş.

(Foto: Inquam Photos)
(Foto: Inquam Photos)

Patrimoniu - tezele şi ”Cuminţenia Pământului”

Ministerul Culturii promitea transparenţă şi rezolvarea cât mai multor situaţii rămase latente din 1990. Elaborarea Codului patrimoniului a fost una dintre promisiuni. Tezele Patrimoniului au fost adoptate de Guvern abia la finalul lunii noiembrie, iar acest lucru a fost văzut ca o ”victorie”.

În timpul mandatului lui Vlad Alexandrescu au fost făcute demersuri pentru ca situl arheologic şi natural de la Roşia Montană să fie introdus pe lista indicativă UNESCO. Pe 9 decembrie, reprezentanţii Ministerului Culturii au înmânat dosarul Roşia Montană Delegaţiei României la UNESCO, aflată sub conducerea ambasadorului Adrian Cioroianu. Data limită pentru depunerea oficială a dosarului către Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO este 1 februarie 2017.

Pe 16 martie, ministrul Alexandrescu a anunţat pe Facebook că sculptura ”Cuminţenia Pământului” - pentru care Guvernul îşi exercita dreptul de preempţiune de mai bine de un an - va fi achiziţionată pentru suma de 11 milioane de euro. Proprietarii, spunea ministrul la acel moment, erau de acord cu suma - deşi mai mică cu 9 milioane de euro faţă de estimarea făcută în 2014 de o comisie a statului român - dar şi cu modul de efectuare a plăţii - 5 milioane de euro, de la stat, şi 6 milioane de euro, subscripţie publică.

Avocatul Bogdan Grabowski, reprezentantul proprietarilor sculpturii lui Constantin Brâncuşi, a declarat la acea vreme pentru News.ro că negocierile au fost purtate în alţi termeni, iar subscripţia publică modifica datele problemei, el precizând că plata era aşteptată în 14 zile de la momentul înţelegerii.

După două săptămâni, proprietarii sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, au acceptat termenul de 31 octombrie pentru a primi suma de 11 milioane de euro pe care statul român a decis să o plătească pentru lucrarea lui Constantin Brâncuşi.

Campania ”Brâncuşi e al meu”, dedicată susţinerii campaniei de subscripţie naţională, a început pe 8 aprilie, în timpul mandatului lui Alexandrescu, şi a fost una controversată. Donaţiile prin SMS au fost posibile abia din a doua jumătate a lunii mai, iar până la finalul campaniei - 30 septembrie - au fost strânşi 1.163.032 de euro. În urma acestui rezultat, Guvernul a anunţat că statul va completa suma, iar actul de vânzare-cumpărare va fi semnat cu proprietarii la finalul lunii octombrie. Termenul, potrivit avocatului Bogdan Grabowski, a fost amânat - mai întâi, pentru 31 octombrie, apoi pentru 20 decembrie, iar soluţia găsită de Dacian Cioloş a fost contestată de mai mulţi politicieni.

Pe 19 decembrie, Bogdan Grabowski declara pentru News.ro că nu a primit nicio propunere sau solicitare din partea ministerului şi a menţionat că moştenitorii operei lui Constantin Brâncuşi vor analiza inclusiv cu un reprezentant al casei Artmark posibilitatea organizării unei licitaţii.

Între timp, sculptura lui Brâncuşi, găzduită de Muzeul Controceni a fost mutată la Muzeul Băncii Naţionale unde a stat, de la jumătatea lunii iunie până pe 31 octombrie, data-limită la care ar fi trebuit expusă, odată ce intra în posesia statului, la Muzeul Naţional de Artă al României.

Casa Nanu Muscel

La finalul lunii martie, Vlad Alexandrescu a cerut Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti să oprească lucrările la Casa Nanu Muscel, deoarece au fost făcute intervenţii fără aviz.

La începutul lunii aprilie, Inspectoratul Regional de Construcţii Bucureşti - Ilfov a dispus încetarea lucrărilor la casa Nanu-Muscel din Piaţa Romană Nr. 7, ca urmare a solicitării primite de la ministrul Culturii.

După jumătate de an, Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, instituţie în proprietatea căreia se află imobilul, a declarat pentru News.ro că lucrările pot fi reluate imediat ce Inspectoratul de Stat în Construcţii îşi dă acordul şi că ia în calcul posibilitatea de a-l acţiona în judecată pe Alexandrescu. ”Şantierul nu trebuia închis. Noi am făcut totul cu autorizaţie de la Ministerul Culturii”, a mai afirmat Istudor.

Opera Naţională Bucureşti

Ceea ce a afectat însă, fără drept de apel, mandatul lui Vlad Alexandrescu a fost criza de la Opera Naţională Bucureşti, unde ministrul a numit, la începutul lunii aprilie, un director interimar - pe dirijorul Tiberiu Soare - care a decis să nu-i mai lase coregrafului Johan Kobborg atribuţii de director artistic şi i-a scos acestuia numele de pe site-ul instituţiei. Drept urmare, balerina Alina Cojocaru a decis să părăsească instituţia alături de partenerul său. Au urmat mai multe discuţii - cu ministrul Culturii, cu viceprim-ministrul Vasile Dâncu -, soprana Angela Gheorghiu l-a acuzat pe Alexandrescu că îşi ”bate joc de artişti”, unii angajaţi ai Operei - nemulţumiţi de salariile primite de artiştii străini, în general, şi de Kobborg în special -, nu şi-au mai dorit să lucreze cu cei doi, iar acestora le-a fost interzis accesul în ONB.

În tot acest timp, UNITER cerea demisia ministrului Culturii, iar presa străină titra: ”Este haos la Opera Naţională Română” (The Guardian).

Vlad Alexandrescu, care a făcut în decurs de trei săptămâni mai multe numiri la conducerea ONB, a fost nevoit să demisioneze. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că situaţia de la Opera Română a fost "un contraexemplu de implicare a unui minister", iar prim-ministrul Cioloş i-a cerut să depună mandatul.

Pe 27 aprilie, Vlad Alexandrescu şi-a anunţat demisia din funcţia de ministru al Culturii, într-un mesaj publicat pe Facebook, în care a apreciat că reforma pe care a început-o a fost periclitată de "forţe retrograde".

Locul său a fost luat, în primele zile ale lunii mai, de specialistul în politici culturale Corina Şuteu, până atunci, secretar de stat în minister.

Şuteu a numit-o pe Beatrice Rancea director interimar. Alina Cojocaru şi Johan Kobborg au părăsit ţara, iar coregraful italian Renato Zanella a fost numit în funcţia de coordonator al Baletului Operei Naţionale Bucureşti, cu atribuţii de director artistic.

Pe 9 noiembrie, Corina Şuteu a anunţat că Teatrul Naţional de Operetă şi Musical ”Ion Dacian” din Capitală se reînfiinţează, prin reorganizarea Operei Naţionale Bucureşti, după ce guvernul a adoptat o Hotărâre în acest sens.

Cinematografie

Corina Şuteu a pus accent pe situaţia cinematografiei româneşti, creând un grup de lucru împreună cu mai mulţi cineaşti români şi elaborând mai multe măsuri, care au fost acceptate de Guvern la finalul lunii noiembrie.

În luna iunie, ea a semnat, la Cannes, o convenţie de cooperare între Centrul Naţional al Cinematografiei din România şi cel din Franţa.

Concursuri

Pe parcursul anului au fost organizate concursuri de ocupare a funcţiei de manager pentru Muzeul Naţional Peleş, Teatrul Naţional "Marin Sorescu" din Craiova, Muzeul Naţional de Artă a României, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biblioteca Naţională a României, Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi.

Dacă Biblioteca Naţională a României nu şi-a găsit un director nici după al doilea concurs, iar la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi reuşita a venit  din a doua încercare, trei concursuri au fost organizate la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR).

Ministerul Culturii a organizat al treilea concurs de proiecte de management pe 2016 pentru MNŢR, după ce rezultatele primelor două au fost anulate în urma mai multor contestaţii.

Cercetătoarea Liliana Passima, directorul interimar al MNŢR, a câştigat cel de-al treilea concurs de proiecte de management pentru instituţia muzeală, cu media 8,87.

Pe 16 august, cercetătoarea Liliana Passima, angajat al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, a fost numită de ministrul Culturii director interimar al instituţiei muzeale, în condiţiile în care se încheiase perioada de interimat a lui Virgil Niţulescu. Mandatul Lilianei Passima a fost apoi prelungit.

Virgil Niţulescu (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)
Virgil Niţulescu (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

Virgil Niţulescu a fost declarat câştigător la al doilea concurs de proiecte organizat anul acesta de Ministerul Culturii pentru ocuparea funcţiei de manager al Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) din Bucureşti, cu nota 8,40. Vintilă Mihăilescu s-a clasat pe locul al doilea, cu nota 7,87, iar Liliana Passima a fost declarată ”respins”.

Corina Şuteu a anunţat că, la recomandarea Corpului de control al Prim-ministrului, concursul pentru şefia MNŢR va fi reluat. După ce Virgil Niţulescu a susţinut în instanţă ca organizarea unui al treilea concurs este ilegală, după ce Ministerul Culturii începuse demersurile de instalare oficială a sa, examenul a fost suspendat.

La primul concurs care a avut loc în luna aprilie a acestui an, câştigător a fost Vintilă Mihăilescu, însă el a fost anulat, în urma unei contestaţii formulate de Virgil Niţulescu, întrucat arhitectul Şerban Sturdza, membru al comisiei, nu ar fi îndeplinit condiţiile cerute de lege, s-a arătat într-un răspuns al ministerului pentru agenţia de presă News.ro.

Antropologul Vintilă Mihăilescu a intentat proces Ministerului Culturii, după ce acesta a anulat primul concurs pentru ocuparea postului de manager al Muzeului Ţăranului Român, pe care îl câştigase.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.