Aproape 200 de opere din cea mai importantă colecţie particulară de artă românească din perioada 1970-1990 se văd, de miercuri, în două clădiri ale Muzeului Naţional de Artă al României. Expoziţia „De gardă. Colecţia Dr. Sorin Costina” este organizată în sălile Kretzulescu ale MNAR (intrare prin strada Valter Mărăcineanu) în perioada 30.09 - 22.11.2026 şi la Muzeul Colecţiilor de Artă (Calea Victoriei 111) în perioada 02.10.2026 - 16.02.2027, fiind curatoriată de Erwin Kessler.
Gândită ca o dublă expoziţie, este coordonată de Alina Petrescu, şef secţie Artă Românească Modernă şi de Liliana Chiriac, şef secţie Muzeul Colecţiilor de Artă.

Reunind 200 dintre cele mai semnificative lucrări din colecţia medicului Sorin Costina, din cele circa 1.000 de tablouri, desene, sculpturi şi piese de ceramică, dubla expoziţie de la MNAR prezintă publicului "canonul" artei româneşti de după anii 1960.

Constituită la Brad, judeţul Hunedoara, dar cu artişti de marcă din Bucureşti şi din întreaga ţară, Colecţia Dr. Sorin Costina reflectă o anumită parte a scenei artei româneşti din timpul regimului comunist şi anume acea ierarhie artistică cunoscută tuturor în epocă - dar neformulată ca atare de nimeni - mereu prezentă în fundalul lumii culturale, dominată de arta oficială, pe care dr. Sorin Costina a ocolit-o mereu.

Particularitatea acestei colecţii constă în faptul că a fost ghidată chiar de artiştii respectivului canon.
Colecţia Sorin Costina este, de fapt, colecţia artei româneşti a acelui timp aşa cum se autoreprezenta ea, este canonul construit prin intermediul colecţionarului-discipol de către artiştii aleşi, protagonişti şi operatori ai propriei lor paradigme culturale, estetice şi spirituale.

Din expoziţie fac parte nume-cheie ale culturii vizuale româneşti postbelice, cu piese excepţionale: Horia Bernea, Ştefan Bertalan, Paul Gherasim, Silvia Radu, Vasile Gorduz, Ion Grigorescu, Florin Mitroi, Ioana Bătrânu, Paul Neagu, Florin Niculiu, Georgeta Năpăruş, Ion Dumitriu, Constantin Flondor, Sorin Dumitrescu şi mulţi alţii, ce fac dovada istoriei aparte a culturii şi societăţii româneşti din a doua jumătate a secolului XX.

Expoziţia prilejuieşte astfel nu doar o trecere în revistă a acestui canon, ci şi o cercetare lucidă, critică, a credinţelor, a aspiraţiilor, dar şi a practicilor, a clişeelor şi a hibridizărilor stilistice şi ideologice care au marcat arta românească în perioada cea mai nevralgică a comunismului.

"Corpusul colecţiei Costina este împărţit într-o secţiune dedicată preponderent experimentului, studiului, laboratorului şi cercetării artistice de tip neo-avangardist (în sălile Kretzulescu ale MNAR) şi într-o frescă amplă a măiestriei plastice cu care artiştii vremii s-au refugiat în spiritualitate, estetism, emoţie şi (auto)ironie (în sălile Muzeului Colecţiilor de Artă), pentru a face faţă unui regim care denatura frumosul şi îngrădea exprimarea, libertatea, credinţa", spune Erwin Kessler.
Expoziţia este deschisă conform programului MNAR:
30.09-22.11.2026 Sălile Kretzulescu, Calea Victoriei 49-53, intrare prin strada Valter Mărăcineanu (vis-a-vis de Biserica Kretzulescu): miercuri, joi, vineri 10.00-18.00, sâmbătă-duminică 11.00-19.00.
02.10.2026-16.02.2027 Muzeul Colecţiilor de Artă, corpul B: luni, marţi, vineri 10.00-18.00, sâmbătă-duminică 11.00-19.00.
Accesul la expoziţie se face prin achiziţionarea unui bilet în valoare de 32 lei, valabil în ambele locaţii.




























