Asociaţia Editura-Istoria Artei organizează duminică, de la ora 18.00, cel de-al doilea tur ghidat pe Bulevardul Lascăr Catargiu, pe partea dreaptă a arterei, de la Piaţa Romană spre Piaţa Victoriei. Casa de la numărul 12, în care a locuit pianistul Dinu Lipatti, se află pe acest traseu, care leagă două pieţe importante ale Capitalei.
Bulevardul care poartă numele marelui om politic conservator Lascăr Catargiu (1823-1899) a fost trasat în 1894 şi s-a numit iniţial Bulevardul Colţei. În anii regimului comunist, s-a numit bulevardul Ana Ipătescu. "A fost unul dintre cele mai largi bulevarde bucureştene, pe mijloc avea o peluză cu iarbă şi flori. Bulevardul a devenit o zonă rezidenţială", scrie istoricul Alexandru Ofrim în cartea "Străzi vechi din Bucureştiul de azi". Pe artera centrală au fost construite case cu grădini, locuite de bancheri, patroni de fabrici, avocaţi şi medici. După 1920, aici au apărut blocuri mai înalte, cu 5-6 etaje, precum blocul "Băicoianu", iar după anii '50, la intersecţia străzilor Povernei cu Viişoara, au fost construite blocuri de locuinţe cu 10 etaje.
Locuinţa burgheză era tipică pentru Bucureştiul sfârşitului de secol al XIX-lea şi era decorată la interior cu lambriuri de lemn, cu pereţi acoperiţi cu mătase pe schelet de lemn.
Salonul avea o mica estradă, unde era amplasat pianul, la care adolescentul Dinu Lipatti repeta, compunea sau susţinea concerte. Se pastrează sobele, ancadramentele uşilor, decoraţia plafoanelor şi, parţial, mobilierul original încastrat.
Încăperile cu funcţiuni domestice sunt situate de-a lungul unui coridor lung care conduce spre intrarea secundară dinspre Strada Visarion. Imobilul are o mansardă generoasă, unde se aflau camerele servitorilor.
”Casa noastră din Bucureşti era totdeaună scăldată în lumină”, descria locuinţa Ana Lipatti, mama pianistului. ”Odaia lui Dinu era exact lângă a mea, cea a soţului meu mai departe, pentru că el întârzia noaptea cântând la vioară”, spunea ea.
Casa în care a locuit marele pianist şi compozitor Dinu Lipatti are opt camere. Zidăria este din beton, iar tâmplăria este din lemn, respectiv glafuri din marmură. Podelele camerelor sunt acoperite cu parchet clasic şi mochetă, iar în baie, gresie. Suprafaţa utilă este de 260,15 metri pătraţi, iar suprafaţa terenului de 707 metri pătraţi.
Organizatorii turului anunţă că punctul de întâlnire va fi casa fraţilor Petraşcu, din Piaţa Romană nr. 5, care a găzduit librăria Bastilia.
Următoarele tururi vor fi organizate duminică, 28 august, de la ora 18.00 - Traseu urban al arhitectului Edmond Van Saanen-Algi, duminică, 4 septembrie, ora 18.00 - Patrimoniul Familiei Chrissoveloni în Bucureşti şi duminică, 18 septembrie, ora 18.00 - Traseu urban arh. Josef Jacob Schieffelleers.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
