Muzeul Naţional Brukenthal, în colaborare cu Festivalul Naţional de Teatru de la Sibiu, Ambasada Japoniei în România şi Colecţia Ukiyo-E George Şerban, invită publicul, în data de 21 februarie 2022, orele 14.00, în Palatul Brukenthal din Piaţa Mare la vernisajul expoziţiei Călătorie în lumea stampelor Meiji. Istorie. Împăratul Meiji, eveniment organizat cu prilejul Zilei Majestăţii Sale Împăratul Japoniei cu participarea Excelenţei Sale Dl. Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România.
Astfel Muzeul Naţional Brukenthal va găzdui un duplex expoziţional cu stampe din perioada Meiji. Proiectul este cuprins în Axele culturale Brukenthal – colecţii private.
Evenimentul este organizat cu sprijinul Şerban şi Asociaţii, Societate civilă de avocaţi, JTI, Dinamica, Hotel Ramada şi Boromir.
„În 1868, conducătorii militari Tokugawa au fost răsturnaţi de susţinătorii împăratului Meiji (al cărui nume înseamnă guvernare luminată), marcând sfârşitul perioadei Edo şi deschizând o nouă eră de guvernare japoneză. Începând din jurul anului 1600, Japonia fusese condusă de un sistem complex cunoscut sub numele de shogunatul Tokugawa, sau pur şi simplu shogunatul. Acesta a avut nominal împăraţi, dar aceştia erau în general onorifici fără putere reală. În schimb, Japonia era controlată de shogun, un guvernator militar care conducea din oraşul Edo (numit în prezent Tokyo). Epoca shogunatului a fost adesea cunoscută sub numele de perioada Edo.
Perioada Meiji a readus împăratului puterea practică de guvernare, dar a dus, de asemenea, la instituirea unei noi forme de guvernare reprezentativă. Reformele din perioada Meiji au introdus un sistem constituţional fiind adoptate o serie de alte măsuri îndreptate spre modernizarea ţării. Restaurarea Meiji a marcat, de asemenea, începutul unui nou nivel de angajament cu alte naţiuni. Timp de secole, Japonia a funcţionat în cadrul unei politici strict izolaţioniste, care a luat sfârşit chiar înainte de perioada Meiji. Impactul interacţiunii globale avea să devină o poveste crucială de-a lungul noii ere.
Cunoscută şi sub numele de Restauraţia Meiji, perioada Meiji a fost epoca de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în care Japonia a revenit la conducerea unui împărat, cunoscut sub numele de împăratul Meiji.
Pe scurt, Japonia sub împăratul Meiji a trecut, pe scurt, de la statutul de societate feudală la cel de societate modernă, capitalistă. Modernizându-şi guvernul pentru a concura de la egal la egal cu marile puteri internaţionale, Japonia a adoptat o constituţie imperială care garanta libertăţi inimaginabile până atunci. Această libertate, împreună cu importul de idei şi tehnologii străine, a inversat secole de excludere şi a încurajat noi forme de artă pentru această epocă‟ a afirmat Alexandru Chituţă, curatorul expoziţiei.
Cu prilejul realizării acestei expoziţii, cunoscutul profesor George Banu, de la Universitatea Sorbona din Paris a declarat: „ Stampele sunt totodată cronica plastică a cotidianului nipon, a scenelor casnice, a iubirilor celeste sau a performanţelor erotice. Pătrundem în interioare, identifcăm comportamente şi practici dispărute, descoperind astfel, prin înrudirea cu actorii şi jocul lor, adagiul celebru al « lumii ca teatru ». Între amanţii înlânţuiţi şi interpreţii dezlăntuiţi, nici o distincţie flagrantă nu intervine. Privind stampele revizităm Japonia cu viaţa şi teatrul ei dintr-o altă epocă, din vremurile insularităţii absolute. Acelea ale frontierelor care izolează dar şi fortifică o identitate.
Când frontierele s-au deschis sub presiunea flotei americane la sfârşit de secol XIX a debutat voiajul stampelor şi s-a produs revelaţia lor europeană. Pictorii au descoperit în aceste mărturii venite de departe splendoarea liniei şi a conturelor dansante, a preciziei grafice şi a incontestabilei sale purităţi. Arta modernă de la Monet la Van Gogh, de la Vuillard la Ensor poartă însemnele stampelor care au pătruns în interioare şi ateliere de artist, au exaltat şi impus o necunoscută dinamică a corpurilor. Stampele japoneze au produs un şoc similar al celui mai târziu datorat maştilor africane. Europa nu le-a copiat ci le-a integrat şi astfel ea insăşi s-a transformat. Să te plimbi printre stampe procură plăcerea unui voiaj printre semnele trecutului animate pe scena teatrului. Astfel memoria şi efemerul se conjugă. Dar totodată revelă universul unei culturi de altundeva. Distanţa în timp şi în spaţiu ce seduce privirea europeanului atras de alte orizonturi şi alte vremi. Stampele sunt opere de artă ce informează şi seduc dar captivează şi prin imaginarul pe care îl produc.
Din toate aceste considerente demersul amplu expoziţional realizat de colecţionarul George Şerban împreună cu Alexandru Constnatin Chituţă, curator al acestor expoziţii, îl privesc ca un unicat în spaţiu cultural românesc care aduce valoare, emoţie şi spectacol.‟
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
