Războiul din Ucraina, suprapus peste o economie globală şubrezită deja de pandemia de Coronavirus, a avut ca principal efect nefast creşterea preţurilor peste tot în lume.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Sancţiunile impuse Rusiei şi condiţiile dificile din Ucraina au dus, în primul rând, la o reducere substanţială a ofertei de gaze şi petrol de pe piaţă, având în vedere că 47% din gazele folosite în Europa şi 25% din petrol provin din Rusia. De asemenea, asistăm la o creştere abruptă şi a preţurilor produselor agricole, în condiţiile în care cele două ţări produc, împreună, 25% din cerealele din Europa. Turcia, de exemplu, importă 75% din cerealele pe care le foloseşte din Rusia şi Ucraina.

Acestea sunt cele două cauze majore ale creşterii inflaţiei peste tot în Europa, inclusiv în România. În plus, acestora li se adaugă îngreunarea transportului de mărfuri, îndeosebi al celui pe căile navale, în condiţiile distrugerilor din Ucraina şi ale restricţiilor din Rusia, ambele ţări operând noduri importante de transport. Din nefericire, dobânzile nu reuşesc să ţină pasul cu inflaţia, iar băncile centrale se află în cea mai dificilă situaţie în care se pot afla, din prisma perspectivei unei recesiuni economice, combinată cu o creştere agresivă a preţurilor. Atât pentru români, cât şi pentru agenţii economici, este o perioadă foarte grea, care impune adoptarea de măsuri stimulative din partea statului român. În consecinţă, fidel iniţierii unor măsuri economice şi sociale în scopul salvării românilor de la o ipotetică situaţie de colaps, Guvernul Nicolae Ciucă a luat decizia lansării unui nou pachet de măsuri economice. În conjunctura actuală, Executivul a propus hotărâri legale care s-au concentrat pe combaterea creşterii preţurilor,  susţinerea fermierilor români şi creşterea capacităţii de procesare în industria alimentară. Ca atare, coaliţia şi Guvernul au luat măsura acordării de granturi în valoare de 300 de milioane de euro drept capital de lucru pentru fermierii români.

Este indispensabil ca toate rezoluţiile de sprijin luate în această perioadă să se axeze pe rămânerea valorii adăugate în ţară, pe menţinerea locurilor actuale de muncă, pe crearea unora noi, şi, de asemenea, prioritară a fost şi este susţinerea firmelor româneşti. Nu în ultimul rând, discuţiile purtate în aceste zile se referă la iniţierea unui nou pachet de măsuri economice, care va intra în vigoare începând cu partea a doua a anului, majoritatea acestor programe urmând să fie decontate din fonduri europene. Vrem să ajutăm firmele româneşti să reziste acestei crize energetice care, din păcate, se prelungeşte, prin punerea la dispoziţie de noi instrumente cu care să poată investi în energie, mai ales în energia regenerabilă.

În concluzie, Programul „Sprijin pentru România”, prin care mai mult de jumătate din populaţia ţării va fi ajutată să depăşească perioada de crize succesive în care ne aflăm, va fi multiplicat şi pentru agenţii economici, astfel încât să putem avea mijloace eficiente de combatere a inflaţiei şi a creşterii preţurilor.

 

Deputat PNL Cluj

CRISTINA BURCIU

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.