Astăzi, 16 noiembrie, este încă un prilej de a ne simţi români şi, totodată, cetăţeni ai lumii, datorită elementelor de patrimoniu recunoscute de UNESCO, precum ritualul Căluşului, Doina, tehnicile de prelucrare a ceramicii de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, jocul fecioresc, tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei, mărţişorul, cămaşa cu altiţă (ia) şi tradiţiile legate de creşterea cailor lipiţani.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Toate acestea ne trimit cu gândul la copilăria petrecută în miezul mirificei lumi rurale româneşti, la poveştile bunicilor, la sărbătorile de iarnă de altădată şi la apartenenţa poporului român la ceva mai mare, la universalitatea culturală reprezentată de elementele de patrimoniu UNESCO.

Cu un asemenea prilej mă gândesc la munca tuturor oamenilor dedicaţi din România şi de peste hotare care, pe de o parte, realizează toate minunile acelea enumerate mai sus şi, pe de alta, la cei care, la capătul unor eforturi întinse uneori pe decenii, au făcut posibilă recunoaşterea internaţională a acestora şi protecţia survenită odată cu recunoaşterea în cauză.

Tuturor acestora le suntem datori cu recunoştinţa noastră şi, dincolo de aceasta, nouă înşine, ca români, ne suntem datori şi le suntem datori înaintaşilor noştri cu păstrarea, promovarea şi, mai presus de toate, trăirea tuturor tradiţiilor şi obiceiurilor înscrise sau neînscrise în acest patrimoniu, pentru că ele ne fac ceea ce suntem!

 

Deputat PNL

Căuş Vasile-Aurel

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.