Pe lângă accizele majorate şi impozitele şi taxele crescute de pe o zi pe alta, dar cunoscute măcar în momentul publicării ordonanţelor în Monitorul Oficial, Guvernul PSD-PNL a mai pus în practică, în ultimii doi ani şi jumătate, o schemă de scos bani, zi de zi, din buzunarele şi conturile românilor. Taxa se numeşte inflaţie şi, prin intermediul ei, practic fără vreun anunţ public şi fără să fie schimbat ceva în Codul fiscal, Guvernul s-a asigurat că toţii cetăţenii - copii, angajaţi, pensionari, şomeri – plătesc o taxă ce nu poate fi evitată.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„România, campioană în Uniunea Europeană”. În mod normal, un titlu precum cel de sus ar trebui să ne bucure. Doar că este vorba de un nedorit record: România este campioană în Uniunea Europeană la... inflaţie. În luna februarie, în timp ce rata inflaţiei a scăzut per ansamblul UE la 2,8%, România se menţine pe primul loc, cu 7,1%. Pentru un tablou complet, trebuie spus că cele mai scăzute rate ale inflaţiei în rândul statelor UE vin din Danemarca şi Letonia, doar 0,6%.

Procentele nu reuşesc, însă, să descrie complet tabloul sumbru prin care banii din buzunarul românilor şi-au pierdut valoare, constant, în ultimii doi ani şi jumătate. În ciuda anunţurilor triumfaliste de la Guvern, în realitate, orice român care merge la piaţă sau la magazin pentru a face cumpărături ştie că preţurile la multe produse, inclusiv alimentare, aproape că s-au dublat faţă de luna noiembrie 2021, lună în care, sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis, PSD şi PNL au bătut, din nou, palma şi s-au instalat la guvernare. Atunci a început dezmăţul pe banii românilor.

Evenimente

30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield

Schema prin care statul a alimentat şi alimentează în continuare inflaţia

Pentru că risipesc tot mai mulţi bani pe pensii speciale, agenţii noi, scheme de ajutor de stat direcţionate politic şi salarii de mii de euro pe lună pentru sinecurişti şi tot felul de alte privilegii, PSD şi PNL au nevoie de cât mai multe încasări la buget. Pentru asta, pe lângă introducerea de noi taxe (precum „taxa pe boală”) şi majorarea celor existente, statul a repornit tiparniţa şi pompează bani noi în economie. În ultimul an, masa monetară a României a tot crescut şi crescut. Plus 64 de miliarde de lei faţă de anul trecut, din care 19 miliarde de lei doar în luna decembrie. Cu alte cuvinte, pe final de an, PSD şi PNL au pompat la greu bani în economie.

Doar că aceşti bani nu sunt acoperiţi de bunuri şi servicii în economie, în condiţiile în care activitatea economică a încetinit în România din cauza creşterii taxelor şi a cheltuielilor statului.

Claudiu Năsui, deputat USR şi fost ministru al Economiei: „România este una dintre cele şase ţări din UE care au înregistrat o scădere a PIB-ului în ultimul trimestru al anului trecut. De ce? Pentru că, în ultimii doi ani, marile avantaje economice ale României au fost aproape complet distruse. Regimul microîntreprinderilor care a activat mult dinamism antreprenorial a fost decimat. Era un regim nebirocratic, simplu şi clar, de taxare redusă pentru întreprinderile mici. Acum, zeci de mii de microîntreprinderi au fost închise. Iar politicienii PSD şi PNL tot anunţă noi măsuri care să mai închidă din microîntreprinderi. Aceiaşi politicieni care au mărit bugetul pentru pensii speciale la maximul lor istoric din ultimii 34 de ani. Tipăritul de bani, combinat cu îngreunatul activităţii economice, a dus inevitabil la inflaţie”.

Fiecare român a fost îndatorat cu peste 8.800 de euro

Tot pentru că nu le ajung banii ca să-şi recompenseze specialii şi sinecurile, PSD şi PNL ne-au înglodat pe toţi în datorii. Aşa a ajuns fiecare român să fie dator cu 8.815 euro, din care 1.315 euro au fost adăugaţi doar în 2023.

În total, statul român are de plătit 168,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproape jumătate (49%) din PIB.

Dincolo de sumele uriaşe, şi mai îngrijorătoare sunt dobânzile – de până la 8% pe an – la care a ajuns România să se împrumute în regimul Partidului Unic PSD-PNL. În 2023, 2% din PIB-ul României s-a dus pe dobânzi. Ca să înţelegem mai bine cifrele, am plătit anul trecut pe dobânzi nu cu mult mai puţin decât am plătit pentru Educaţie.

La fel de îngrijorătoare sunt şi cifrele referitoare la deficitul bugetar, care explodează oricât bagă PSD şi PNL mâna în buzunarul românilor şi oricât împrumută în disperare. Pe ianuarie 2024, deficitul este la 0,45% din PIB (în ianuarie 2023, era 0,25%). Pe februarie 2024, se conturează că deficitul ajunge deja la 1,6% din PIB. Ca să ne facem o idee, în februarie 2023 era 1,07% din PIB.

„Cu alte cuvinte, România se îndreaptă spre dezastru. Totul arată că Guvernul PSD-PNL va rata din nou ţinta de deficit. Va fi mult mai mare nu doar faţă de anul trecut, ci şi faţă de cât a promis Guvernul Ciolacu pentru 2024. Asta, în condiţiile în care trebuia să reducă deficitul bugetar anul acesta. Şi, mai grav, gaura crescândă din buget e doar după două luni din anul 2024. Grosul cheltuielilor urmează, mai ales că ar trebui majorate şi pensiile în luna septembrie”, spune Cristina Prună, deputat USR şi candidat la europarlamentare.

Ce urmează? Impozite şi taxe tot mai mari

„Nu vor creşte taxele şi impozitele şi nici nu vor fi introduse taxe noi”. De câte ori aţi auzit acest refren de la liderii PSD şi PNL pentru ca, la puţin timp, să mai trântească vreo ordonanţă Guvernul PSD-PNL de modificare a Codului fiscal fix în direcţia majorării taxelor şi impozitelor? S-a întâmplat aşa şi în 2022, şi în 2023, ultimul val de măsuri de „ajustare fiscală” marca PSD-PNL lovind din plin salariaţii şi antreprenorii de la 1 ianuarie 2024.

Pentru 2025 nici măcar nu se mai chinuie să mintă reprezentanţii PSD-PNL. Ministrul PNL al Finanţelor vorbeşte de impozitarea progresivă a veniturilor - aşa cum, de altfel, îşi doreşte PSD de multă vreme -, premierul PSD zice de majorarea impozitării capitalului şi şi unul, şi celălalt spun de majorarea/uniformizarea TVA. Dincolo de cifrele halucinante aruncate pe piaţă – impozit de 25-30% pentru veniturile de peste 5.000-8.000 de lei, TVA de 21-24%, impozite locale de 2-3 ori mai mari – toate scenariile au câteva puncte comune: „Banca Mondială/FMI/OCDE/Comisia Europeană cere…”. PSD şi PNL găsesc mereu că altcineva e de vină.

De fapt, nu cere nimeni, doar că Guvernul PSD-PNL are obligaţia încadrării în ţinta de deficit sau măcar apropierii de aceasta. Or, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, în lipsa unor măsuri ferme, deficitul are toate şansele să sară de 6% din PIB în 2024. Adică aproape dublu de cât ar fi trebuit să avem şi substanţial mai mult de cât rezultă din calendarul de reducere a deficitului negociat.

Soluţiile corecte propuse USR

În loc să alimenteze creşterea preţurilor pentru a strânge mai mulţi bani la buget şi în loc să crească taxele şi impozitele, împovărându-i şi mai tare pe salariaţi şi antreprenori, Guvernul poate tăia cheltuielile inutile. USR spune „stop risipei din bani publici” de mult timp, fie că este vorba de pensii speciale şi privilegii nemeritate sau de mii de posturi la stat create pentru clientela de partid, fie de instituţii inutile sau cheltuieli aberante, gen cele 7-9 milioane de euro pentru palatul „împăratului” Iohannis.

Şi, pentru că USR nu este PSD-PNL şi punem mai mult preţ pe fapte decât pe vorbe, am prezentat şi soluţiile concrete pentru reformarea României: un stat mai mic, cheltuieli mai mici, taxe mai mici şi un deficit bugetar controlat. De exemplu, prin bugetul alternativ pentru 2024, prezentat în decembrie 2023, USR a propus şapte măsuri liberale pentru reducerea cheltuielilor:

- îngheţarea salariilor brute la stat şi creşterea salariilor nete pentru toţi românii prin reducerea taxării muncii

- desfiinţarea privilegiilor, inclusiv a pensiilor speciale

- desfiinţarea sinecurilor, inclusiv a ministerelor Familiei, Economiei şi Digitalizării, a agenţiilor inutile şi a academiilor fictive

- desfiinţarea schemelor de afaceri pe banii statului

- oprirea programelor pentru firmele de partid, de tip PNDL/Anghel Saligny

- limitarea creşterii cheltuielilor cu bunuri şi servicii la toate ministerele (cu rata inflaţiei)

- reducerea subvenţiei pentru partide la cât era înainte de regimul Dragnea.

Dacă ar fi aplicate măsurile propuse de USR, deficitul pe 2024 ar fi de 4,4% din PIB. PSD şi PNL au refuzat, însă. Pentru Ciolacu, Ciucă şi Iohannis sunt mai importante împărţirea ciolanului şi protejarea grupurilor de interese din jurul lor, nu îi interesează cum trăiesc românii.

Tocmai de aceea, trebuie să ieşim la vot în număr cât mai mare şi să nu-i lăsăm să ne fure viitorul!

(Comunicat transmis de USR)

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.