Senatorul PMP, Cristian Lungu, a afirmat miercuri, imediat după adoptarea Codului Penal, că marea ştire obscurată de acoperirea mediatică a dezbaterilor şi votului pe Codul Penal, a fost creşterea ROBOR, la 3 luni, la 3.34%.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Aceasta este adevărata ştire acoperită de dezbaterile din Camera Deputăţiilor pe Codul Penal şi anume că sub guvernarea PSD tocmai s-a mai scumpit creditarea în România. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 3,34%, de la 3,27% cât înregistra marţi, nivel care nu a mai fost atins din martie 2014. Asta în timp ce indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,39%, de la 3,32%. Ca să înţelegem amplitudinea acestei realităţi, trebuie să ne amintim că 60% din creditele din România (pt societăţi comerciale şi persoane fizice) sunt denominate în lei, adică depind de ROBOR şi de ce se întâmplă pe piaţa interbancară”, a afirmat senatorul Cristian Lungu, vicepreşedinte al Departamentului pentru politică economică, buget, finanţe, bănci şi fonduri europene al Partidului Mişcarea Populară.

Cristian Lungu a atras atenţia încă din decembrie 2016 că programul de guvernare al PSD, odată pus în aplicare, va percuta economic în primul rând din punct de vedere inflaţionist. Deşi BNR decide ce face cu dobânda de politică monetară, odată pornit tăvălugul inflaţiei, diferenţa dintre dobânzi şi inflaţie trebuie micşorată, iar BNR este obligată să crească dobânda de politica monetară. Astfel, inflaţia cauzată de programul PSD duce inevitabil la creşterea dobânzilor, iar creşterea dobânzilor duce la o încetinire a creditării, care duce, la rândul ei, la o încetinire economică şi care poate sfârşi într-o recesiune.

Nu ar fi deloc neplauzibil ca rata inflaţiei să ajungă până în toamnă la 6%, dacă guvernul continuă cu dezmăţul pe bani publici. Cei care resimt cel mai mult creşterea inflaţiei sunt cei care îşi ţin economiile în bănci în lei, acolo unde dobânzile sunt de 1-2%. La o inflaţie de 4-5% şi o dobândă bonificată la depozit de 1-2%, pierderea reală din valoarea banilor este de 3%.” A adăugat senatorul.

Pe lângă inflaţie, există şi alte mecanisme macroeconomice afectate de majorările salariale ale PSD, care nu au avut întotdeauna acoperire în economica reală şi care au dus la creşterea substanţială a importurilor, mai ales în sectorul agroalimentar. România, o ţară agricolă care ar putea hrăni jumătate din Europa fără probleme, a avut în 2017 un deficit agricol de 2,5 miliarde de euro. Expor­tăm materie primă, importăm produse finite, susţine senatorul PMP. Deficitul comercial, care se măreşte în fiecare lună, are impact pe deficitul de cont curent, iar în final, pentru aducerea lucrurilor sub control, guvernul va trebui să opereze ajustări. În acest moment, deficitul de cont curent este în creştere, iar această dinamică va implica luarea unor măsuri dureroase: creşterea cursului leu/euro, majorarea dobânzilor la lei, noi taxe, care vor duce la implicaţii directe în business, scăderea vânzărilor şi apoi corecţii pentru reducerea cheltuielilor companiilor, adică reduceri de personal şi scăderea salariilor, este de părere Cristian Lungu.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.