Pandemia a influenţat puternic obiceiurile de consum ale românilor, forţându-i să regândească 100% felul în care îşi distribuie banii în fiecare lună, dar şi modul în care îşi procură produsele necesare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

De exemplu, nemaiputând să meargă în magazinele fizice, consumatorii şi-au îndreptat atenţia către cumpărăturile online, iar plăţile cu cardul au câştigat foarte mult teren în faţa achitării în numerar. Mai mult, oamenii şi-au schimbat şi priorităţile: aceştia au preferat să cumpere cu precădere produse alimentare, lăsând vacanţele şi alte tipuri de investiţii în plan secund.

Cum a contribuit pandemia la modificarea comportamentului de consum?

În ciuda faptului că au stat acasă în 90% din timp, românii au avut o gamă largă de cheltuieli în perioada Covid 19. Conform unui studiu desfăşurat în perioada pandemiei, majoritatea cheltuielilor au fost pentru alimente şi produse de îngrijire personală, în proporţie de 52% din respondenţi, însă oamenii au avut şi alte tipuri de cheltuieli, aşa cum sunt cele pentru achitarea ratelor la bănci ori la IFN-uri sau facturile la gaz, lumină ori întreţinere. În general, consumatorii au eliminat toate tipurile de costuri de care s-au putut lipsi şi, în acelaşi timp şi-au orientat atenţia către cumpărăturile online. Marii retaileri au fost obligaţi de împrejurări să-şi regândească strategiile demarketing şi s-au mutat in online, realizând aplicaţii intuitive, pe care le-au pus la dispoziţia românilor. În acest fel a fost stimulată activitatea firmelor de curierat, dar şi cea a transportatorilor.

Cumpăraturile şi plăţile online

Dacă până nu demult, românii se declarau sceptici în privinţa plăţilor online cu cardul, fiind temători că cineva le-ar putea fura datele în mediul virtual, pandemia a schimbat şi acest lucru. Mulţi dintre consumatori s-au reorientat către achiziţiile de pe internet, nemaiavând alte soluţii la îndemână, pentru că majoritatea magazinelor fizice au avut porţile închise. În acest fel, oamenii au reuşit inclusiv să se protejeze, pentru că nu au mai folosit bani cash, despre care se ştie că în general sunt purtători de bacterii.

Cum s-au adaptat retailerii?

În ceea ce priveşte activitatea retailerilor, şi aceasta s-a schimbat considerabil. De exemplu, cei care până înainte de pandemie nu ofereau publicului larg posibilitatea de a cumpăra online au modificat acest lucru. Comercianţii şi-au regândite site-urile, pentru a oferi consumatorilor posibilitatea de a plasa comenzi online şi le-au pus la dispoziţie mai multe variante de plată. Mai mult, retailerii şi-au construit şi aplicaţii intuitive şi usor de folosit, pe care să le poată utiliza atât tinerii, cât şi persoanele mai în vârstă, care nu folosesc în general internetul foarte mult.

Instituţiile de creditare s-au adaptat şi ele. Cum?

Din dorinţa de a fi cât mai aproape de români, băncile, dar şi instituţiile financiare nebancare (IFN-uri) şi-au schimbat şi ele modalitatea de lucru. Cele mai multe dintre instituţiile de creditare au început să ofere împrumuturi nebancare, dar şi alte tipuri de împrumuturi strict în mediul online, fără ca oamenii să mai fie nevoiţi să ajungă fizic într-un birou. Acesta este un mare avantaj de care românii au profitat cu prisosinţă, dând dovadă de mai multă înţelepciune în alegerea împrumuturilor potrivite pentru ei. Consumatorii au ţinut cont de informaţiile furnizate de instituţiile de creditare în campaniile de informare financiară şi au ales mai atent produsele pe care le-au accesat.

Trendul cumpărăturilor online s-a păstrat şi după ieşirea din perioada de izolare: românii au descoperit cât de eficient este să-şi procure astfel lucrurile de care au nevoie, dar şi cât de mult timp pot economisi. Analiştii din domeniul financiar susţin despre perioada de pandemie că a fost un moment important de cotitură în privinţa schimbării comportamentului de consum!

viewscnt

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.