Partidul Mişcarea Populară critică dur modificările aduse Codului Administrativ. Preşedintele PMP, Eugen Tomac, acuză un blat transpartinic, calificând legea dezbătută astăzi în Camera Deputaţilor drept „Codul trădării naţionale”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Sunt cel puţin trei elemente extrem de grave legiferate prin acest Cod al trădării naţionale. Mai întâi, oficializarea în România a limbii maghiare, o cedare de nepermis în an Centenar; doi, la fel de grav, crearea unor noi categorii de pensionari privilegiaţi, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene. Asistăm la un blat politic murdar. Există o înţelegere clară pentru ca aleşii locali să aibă alt statut decât ceilalţi cetăţeni. Singurii care merită în această ţară să aibă un statut special sunt militarii, care au luptat pentru onoarea României în teatrele de război din întreaga lume şi foştii deţinuţi politc; trei, prefecţii, subprefecţii şi şefii deconcentratelor vor avea rang de secertari de stat şi, respectiv, subsecretari de stat. Cu alte cuvinte, România va deveni ţara cu peste 1300 de demintari. Oare nu înţelegem că funcţia de demnitate publică este o onoare pe care ne-o oferă societatea? Bineînţeles, PMP va vota împotriva acestui Cod, împotriva oficializării limbii maghiare în România, împotriva pensiilor speciale, împotriva demnitarilor fără demnitate, a declarat Eugen Tomac, după dezbaterile în plen.

PMP va ataca această lege, împreună cu alţi deputaţi din opoziţie, la Curtea Constituţională a României.

La rândul său, preşedintele executiv al PMP, Marius Paşcan, a atras atenţia încă de la început asupra pericolului pentru România a modificărilor Codului Administrativ. „Noul Cod Administrativ lezează suveranitatea ţării şi reprezintă parafarea legislativă a strategiei pe termen lung de edificare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, în regiunile botezate separatist drept „Ţinutul Secuiesc” şi „Partium”. Mai grav, prin această lege este introdus caracterul obligatoriu al limbii maghiare în instituţiile prefectului şi serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. Concret, serviciile deconcentrate, care reprezintă extensii directe ale Guvernului României, precum Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, pentru Protecţia Consumatorului, Protecţia Mediului sau pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, ori Agenţia Sanitară-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi alte zeci de instituţii deconcentrate vor fi obligate să oficializeze limba maghiară, pe lângă limba română, a declarat Marius Paşcan.

viewscnt

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.