Comisia de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor a decis în mod arbitrar şi prin încălcarea principiilor pieţei libere excluderea unui operator privat din piaţa gazelor naturale din România. Votul din Comisie, care a avut loc pe 4 octombrie, a schimbat fundamental sensul OUG 64/2016 şi acest lucru va produce efecte negative majore asupra pieţe de gaze naturale şi economiei României. Naţionalizarea activităţii Bursei Române de Mărfuri prin impunerea unui monopol de stat asupra tranzacţionării gazelor naturale, printr-un proces de legiferare denaturat, este anticonstituţională şi încalcă în mod flagrant legislaţia UE în materie de funcţionare a pieţelor bursiere şi principiile de concurenţă. În acelaşi timp, decizia Comisiei afectează structural sistemul energetic românesc şi pune sub semnul incertitudinii finanţarea UE pentru gazoductul BRUA şi investiţiile din platoul continental al Mării Negre.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Bursa Română de Mărfuri interzisă pe piaţa de gaze naturale

BRM este singura entitate care a dezvoltat o bursă de gaze naturale în România, fapt demonstrat prin lichiditatea ridicată pe întreaga durată a anului curent. Deşi prin forma iniţială a OUG 64, care se aplică din noiembrie 2016, se impunea ca un prag de minim 30% din cantităţile de gaze naturale să se tranzacţioneze pe bursă, in aceasta perioada, pe platformele BRM s-a tranzacţionat o cantitate reprezentand cca 70% din consumul naţional. Participarea jucătorilor din piaţă la aceste tranzacţii a fost evident voluntară şi a adus beneficii economice tuturor actorilor implicaţi. În ciuda acestor evidenţe, Bursa Română de Mărfuri a fost interzisă din piaţa de gaze naturale cu ajutorul voturilor unor parlamentari din Comisia de Industrii, prin atribuirea în exclusivitate a tranzacţiilor din piaţa angro de gaze operatorului de stat OPCOM. Nu a existat nicio explicaţie pentru decizia Comisiei, nu au fost prezentate niciun fel de argumente pentru care o activitate economică din domeniul serviciilor nu mai poate fi prestată şi de către o entitate privată deja licenţiată, care pe baza licenţei a investit şi a construit cu eforturi proprii o piaţă care prezintă rezultate remarcabile. Împotriva amendamentelor prin care eram excluşi, au luat poziţie autorităţile competente din energie (Ministerul Energiei şi ANRE), reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Consiliului Concurenţei, participanţii la piaţă şi asociaţiile lor, burse similare din celelalte state membre ale UE. Audierile orchestrate au fost formale, punctele de vedere contrare nu au fost discutate niciodată, iar domeniul puterii executive a fost acaparat de către un grup al puterii legislative din cadrul Comisiei, care lasă impresia că a acumulat întreaga competenţă şi putere de decizie în sistemul energetic românesc. Vorbim de o naţionalizare a unei activităţi economice din piaţa liberă în beneficiul unui grup de interese. Tolerarea unei astfel de situaţii ne va conduce către alte acte similare. De ce nu ar interzice Comisia de Industrii şi Servicii şi activitatea altor operatori privaţi din industrie, transporturi, energie? De ce s-ar opri aici şi nu ar decide să avem un singur producător  de pantofi, o singură televiziune, o singură bancă?

Transparenţa şi tranzacţiile pe Bursă au stabilizat preţul gazelor

După mai multe negocieri, în anul 2012, Guvernul României şi Comisia Europeană au stabilit un calendar de creştere graduală a preţului gazelor naturale în România. Motivaţia a fost caracterul profund neconcurenţial al tranzacţiilor cu gaze naturale. Anul trecut, din cauza preţului scăzut al gazelor la nivel mondial, guvernul României şi Comisia Europeană au căzut de acord să îngheţe acest calendar al liberalizării la 60 lei/Mwh. Scopul acestei îngheţări a fost ca cetăţenii români să nu fie forţaţi să plătească un preţ artificial mai mare pentru gaze naturale, când exista clar o alternativă. Conform calendarului iniţial, în aprilie 2017 preţul ar fi trebuit să urce la 72 lei/ Mwh, pentru ca din 2018 să ajungă la 78 lei/Mwh. Prin adoptarea formei iniţiale a OUG 64, Guvernul a eliminat calendarul agreat în 2012 şi a liberalizat preţul de producţie a gazelor naturale, permiţând pieţei să stabilească un preţ de referinţă sub cel din calendarul din 2012. În ultima perioadă, preţul gazelor naturale a ajuns la 68 lei/Mwh, sub ceea ce se negociase cu Comisia Europeană în calendarul de preţuri, prêt ce ar fi trebuit aplicat în acest an. Este evident faptul că tranzacţionarea transparentă pe BRM nu doar că nu a dus la creşterea preţurilor, dar a ajutat la scăderea şi stabilizarea acestora. Evoluţia cotaţiilor BRM pe parcursul acestui an – de la 76 lei/Mwh în ianuarie la sub sub 68 lei/Mwh în trim. III – este similara şi chiar mai redusa faţă de cele ale Bursei Central-Europene (CEGH). Anunţata creştere de 6% a preţului la gaze naturale, la care ulterior s-a renunţat, nu are nicio legătură cu activitatea de producţie, aşa cum greşit au informat membrii Comisiei de Industrii, ci vine din componenta de servicii (transport, distribuţie şi înmagazinare). A fost încă o dezinformare transmisă publicului pentru a justifica un vot pentru scoaterea de pe piaţa de gaze naturale a unui operator privat.

Infringement la Comisia Europeană

Comisia Europeană a deschis împotriva României o investigaţie datorita faptului că ţara noastră a impus bariere fizice şi comerciale în calea exporturilor de gaze naturale. OUG 64, prin care s-a impulsionat tranzacţionarea pe bursă a gazului natural, demostrând astfel că piaţa de gaze naturale internă este gestionată de regulile cererii/ofertei, a înlăturat condiţiile de infringement, Comisia Europeană suspendând cazul contra României chiar înainte de a-l trimite la Curtea de Justie a Uniunii.

Acum însă, Comisia de Industrii a impus un monopol de stat în favoarea OPCOM pentru a doua oară în acest an. Intenţia a fost criticată inclusive, în luna mai, de Comisia Europeană printr-o scrisoare. De asemenea, unul dintre membrii Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor a confirmat public posibilitatea redeschiderii procedurii de infringement după o întâlnire cu Maroš Šefčovič, Vicepreşedinte pentru Uniunea Energetică din cadrul Comisiei Europene.

BRUA e în pericol

Transgaz a beneficiat de o finanţare nerambursabilă în valoare de 180 milioane euro în anul 2016 pentru construcţia gazoductului BRUA din partea Comisiei Europene. Proiectul leagă Bulgaria, România, Ungaria şi Austria şi face parte din coridorul vertical prevăzut de strategiile europene care vizează securizarea aprovizionării cu gaze a ţărilor membre a Uniunii Europene. România joacă un rol vital în acest proiect, iar finanţarea proiectului a fost direct legată de deschiderea pieţei din România şi alocata pentru a urgenta procesul de interconectare europeană. Votul din Comisia de Industrii şi Servicii nu face decât să deraieze România de pe acest traseu, punând în pericol conexiunea cu conducta TAP (Gazoductul Trans-Adriatic) prin care se vor transporta gaze naturale dinspre Marea Caspică. Menţinerea unei Românii izolate şi cuplata numai prin culoarele actuale nu corespunde interesului naţional. Nerespectând legile concurenţei şi ale economiei de piaţă, promovand în continuare izolarea faţă de pieţele europene şi discriminarea producătorilor români faţă de cei externi, se accentuează pericolul ca acest proiect să îşi piardă finanţarea europeană.

Compromiterea proiectului românesc din Marea Neagră

Exxon Mobile ar trebui să anunţe în 2018 decizia cu privire la exploatarea gazului natural din Marea Neagră. În platoul continental al Mării Negre s-au descoperit o serie de perimetre bogate în gaze naturale pentru care este nevoie de foraj la mare adâncime. Alături de Exxon mai pot exploata gaz natural Romgaz, OMV Petrom şi LukOil. Doar Exxon, a investit până acum 1.5 miliarde euro în operaţiuni de prospecţie şi explorare. Dacă va implementa proiectul BRUA, România ar putea să câştige sume importante de bani din exploatarea acestor resurse şi introducerea acestor resurse în Sistemul Naţional de Transport. România s-ar putea transforma într-un hub energetic şi ar putea contribui la asigurarea securităţii energetice a UE. Relaţia cu Uniunea Europeană impune reciprocitate: primeşti, dar trebuie să şi oferi. Veniturile obţinute ar contribui la acoperirea fondurilor atât de necesare pe termen scurt şi mediu pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a celei energetice şi la accelerarea creşterii durabile a economiei. Contextul geo-politic face ca decizia Comisiei să fie cu atât mai bizară cu cat, prin votul său, se periclitează acest proiect vital pentru strategia şi securitatea naţională.

***

În consecinţă, facem un apel la toate forţele responsabile din clasa politică şi societatea civilă, indiferent de apartenenţa doctrinară sau de viziunea economică. Considerăm ce ceea ce s-a încercat în cadrul Comisiei de Servicii şi Industrii a Camerei Deputaţilor prin amendarea OUG 64/2016 aduce grave atingeri principiilor pieţei libere şi a intereselor naţionale ale României. Sub pretextul unui populism contrazis de realitate şi de date, s-a capturat piaţa de gaze din România de către un grup de interese prezent de mulţi ani în sistemul energetic românesc. Efectele sunt clare şi pot fi anticipate în detaliu: izolarea României pe piaţa de gaze europeană; posibile acţiuni de infringement; creşteri de preţuri datorate operatorului de stat care va continua să acţioneze netransparent şi va conduce la turbulenţe si denaturări de preţuri în piaţă, aşa cum s-a întamplat în zona energiei electrice. Monopolul este cu atât mai periculos cu cât concentrează în mâinile unui singur operator şi ale unui singur grup controlul întregului domeniu energetic românesc, atât cel al energiei electrice cât şi al gazelor naturale. Consumatorii români, industriali şi casnici vor fi taxaţi conform politicilor unui grup de interese care ţine piaţa sub control. Ne exprimăm speranţa că plenul Parlamentului va respinge amendamentele votate de către Comisia de Servicii şi Industrii a Camerei Deputaţilor deoarece contravin intereselor de securitate ale României, periclitează interconectarea europeană şi distrug piaţa liberă şi transparentă.

BURSA ROMÂNĂ DE MĂRFURI

viewscnt

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.