Liderii sindicali au anunţat marţi, după Consiliul Naţional Tripartit, că ministrul Muncii a spus că va retrage proiectul ordonantei de urgenţă privind salarizarea bugetarilor.
Sindicaliştii au arătat că, în timpul discuţiilor, ministrul Ana Costea le-a spus că retrage proiectul de ordonantă în care nici ea nu crede şi că îşi asumă ce s-a întâmplat.
"Se poate declanşa o altă serie de procese care vor bloca actul justiţiei pe alte domenii datorită faptului că vor încărca în mod suplimentar aceste lucruri. Sunt lucruri pe care acest guvern de tehnocraţi trebuie să şi le asume, să le rezolve ca atare”, a declarat Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei "Cartel Alfa".
Preşedintele Federaţiei "Alma Mater", Anton Hadăr, a spus că trebuie făcut proiectul cu mult mai mult cap decât s-a făcut până acum.
"Eu am refuzat în mod categoric acest proiect, chiar am sugerat că nu trebuie lucrat pe el, ci trebuie ars, aruncat la coş. (…) Am fost cel care i-a cerut demisia doamnei ministru. Ne-a explicat că a fost încorsetată de componenta financiară, că a avut bani puţini la dispoziţie şi că a trebuit să se încadreze în ceea ce i-a sugerat, probabil, ministerul de Finanţe. A lăsat impresia că îşi va da demisia din funcţia de ministru” , a spus Anton Hadăr, după Consiliul Naţional Tripartit, care a avut loc la sediul Ministerului Muncii.
Liderul Federaţiei "Alma Mater" a precizat că ministrul Muncii nu îşi dă demisia pentru că îi cere profesorul Hadar, ci pentru că vrea să meargă liniştită pe stradă.
Şi alţi lideri sindiali au spus, după discuţii, că ministrul Muncii ar urma să demisioneze.
Potrivit Ordonanţei de urgenţă privind salarizarea personalului din sistemul bugetar, salariile bugetarilor ar urma să fie majorate din 1 august, iar cel mai mic salariu de bază va fi de 1.250 lei pentru funcţii cu studii medii şi generale, în timp ce salariul cel mai marew va ajunge la 15.000 de lei, sumă pe care o va primi preşedintele.
Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade sau trepte profesionale şi gradaţii. Fiecărei funcţii, fiecărui grad sau treaptă profesională îi corespund cinci gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor de conducere pentru care gradaţia este inclusă în indemnizaţia lunară sau salariul de bază prevăzut pentru aceste funcţii în anexele la ordonanţa de urgenţă.
Astfel, preşedintele va avea un salariu brut de 15.000 de lei, patriarhul ar urma să aibă o indemnizaţie lunară de 13.706 lei, tot atât cât vor avea premierul şi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Senatorii şi deputaţii vor fi plătiţi cu 10.150 lei, ca şi secretarii de stat, în timp ce miniştrii vor fi plătiţi cu 12.124 lei, sumă pe care o vor primi şi consilierii prezidenţiali.
Un profesor universitar va avea un salariu de bază de 5.300 de lei, un profesor din învăţământul preuniversitar - între 1.700 şi 3.400 de lei, un medic primar - între 3.400 şi 4.300 de lei, un judecător cu vechime va avea o indemnizaţie de până la 8.600 de lei.
Raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12, astfel că cel mai mic salariu de bază va fi de 1.250 de lei, pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare este de 15.000 lei pentru funcţia cu cea mai mare responsabilitate în stat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
