Nouă din 10 persoane care suferă, în România, de insuficienţă cardiacă, boală în care inima nu poate pompa o cantitate suficientă de sânge nu ştiu că au această suferinţă, fapt care indică o majoră problemă de comunicare între medic şi pacient pe acest subiect, spune medicul Marius Geantă, iniţiatorul programului “Health Innovation Agenda”, lansat de Centrul pentru Inovaţie în Medicină.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Programul de informare şi educare “Health Innovation Agenda”, Insuficienţa cardiacă” arată că aproximativ un milion de români suferă de insuficienţă cardiacă , adică 4,7 la sută din populaţie, conform studiilor. De asemenea, 25.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an cu această boală, iar nouă din 10 persoane care suferă de insuficienţă cardiacă nu ştiu că au acest diagnostic.

Insuficienţa cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din România. Supravieţuirea la cinci ani de la diagnosticul de insuficienţă cardiacă este mai mică decât supravieţuirea în multe forme de cancer, arată datele prezentate în cadrul programului de informare şi educare. 

Insuficienţa cardiacă este o boală cronică gravă, în care inima nu poate pompa o cantitate suficientă de sânge spre organe, pentru a susţine funcţionarea acestora. Cele mai frecvente cauze de insuficienţă cardiacă, în România, sunt: infarctul miocardic şi alte tipuri de boli coronariene, hipertensiunea arterială, boli ale valvelor inimii şi malformaţiile congenitate cardiace.

Potrivit specialiştilor, prevalenţa insuficienţei cardiace în rândul populaţiei României este de 4,7 la sută. Aproximativ 35 la sută dintre pacienţi prezintă insuficienţă cardiacă cu grad ridicat de severitate a bolii şi cu o calitate a vieţii extrem de scăzută, care este influenţată şi de problemele psihologice, de reacţiile adverse la tratament şi de limitările de ordin social.

Simptomele insuficienţei cardiace pot include respiraţia grea şi oboseala extremă, împiedicându-i pe pacienţi să muncească sau să ia parte la activităţile sociale obişnuite, efectul fiind izolarea socială, anxietatea şi depresia.

“Nouă din 10 pacienţi diagnosticaţi cu insuficienţă cardiacă nu ştiu că suferă de această boală, În plus, sunt puţine persoanele care recunosc factorii de risc, semnele şi simptomele insuficienţei cardiace. De aceea, îmbunătăţirea comunicării medic-pacient prin schimbarea paradigmei clasice «medicul spune, pacientul execută» este esenţială, în aşa fel încât pacienţii cu insuficienţă cardiacă să nu mai fie expuşi riscului de deces prematur şi, pe de altă parte, să aibă o calitate a vieţii mult mai bună”, a spus medicul, Marius Geantă, preşedintele  Centrul pentru Inovaţie în Medicină.

Insuficienţa cardiacă are prognostic nefavorabil comparablil cu multe dintre cele mai frecvente forme de cancer. Costul bolii este semnificativ şi pentru societate, din cauza unei rate mai mari de spitalizări şi respitalizări şi a impactului asupra familiei pacientului. Cel mai probabil, aceste costuri vor fi din ce în ce mai mari, odată cu creşterea prevalenţei bolii pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi a ratei crescute de supravieţuire după atacuri de cord.

Grupul de lucru pentru insuficienţa cardiacă al Societăţii Române de Cardiologie a identificat, într-un document de poziţie, patru priorităţi şi direcţii de acţiune în domeniul insuficienţei cardiace din ţara noastră. Este vorba de creşterea conştientizării publice şi înţelegerea implicaţiilor bolii; realizarea unei baze de date pentru insuficienţa cardiacă, la nivel naţional; susţinerea dezvoltării unităţilor medicale dedicate tratamentului insuficienţei cardiace şi asigurarea asistenţei medicale de calitate şi a monitorizării pacienţilor, în cadrul asistenţei primare. 

Programul “Health Innovation Agenda” a fost iniţiat de Centrul pentru Inovaţie în Medicină începând cu anul 2015, cu scopul de a aduce pe agenda publică temele inovatoare din medicină, în vederea creşterii nivelului de informare şi educare asupra acestor subiecte.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.