Universităţile din Consorţiul Universitaria susţin că rezultatele la Bacalaureat vor crea probleme în universităţi, întrucât numărul celor care se vor înscrie la facultăţi s-ar putea să scadă cu 20 la sută la unele facultăţi, iar multe dintre acestea vor avea dificultăţi să găsească resursele necesare pentru plata salariilor cadrelor didactice. Universităţile cer Ministerului Educaţiei creşterea alocaţiei per student şi scăderea cifrelor de şcolarizare proporţional cu numărul de absolvenţi de bacalaureat.
Consorţiul Universitaria, din care fac parte Unviersitatea din Bucureşti, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara şi Academia de Studii Economice din Bucureşti, arată că, în urma unei analize, s-a ajuns la concluzia că numărul absolvenţilor de bacalaureat a scăzut cu aproape 20% faţă de anul trecut, raportat la prima sesiune a examenului.
“Probabil că raportul se va păstra, în linii mari, şi după cea de a doua sesiune a bacalaureatului. Situaţia aceasta se traduce într-o scădere a numărului de studenţi din anul I, care ar putea depăşi 20% pentru universităţile cu o reputaţie mai puţin consolidată. Desigur, unda de şoc se va simţi în întreg mediul academic, iar multe universităţi vor avea dificultăţi să găsească resursele necesare pentru plata salariilor", spune preşedintele Consorţiului Universitaria, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, profesor universitar dr. Marilen Pirtea.
Consorţiul Universitaria precizează că după mulţi ani în care numărul studenţilor a crescut progresiv, universităţile s-au confruntat în ultimii ani cu scăderi ale numărului de înscrieri în anul I, semnificative după 2010.
“Anul 2015 a fost probabil cel mai generos an al întregului deceniu în ceea ce priveşte înscrierile în anul I. În 2015 au fost cu 15% mai mulţi absolvenţi de bacalaureat faţă de media anilor 2011-2014. Dacă ne uităm la câţi elevi finalizează clasa a VIII-a, ne putem aştepta ca, în anii care au rămas din acest deceniu, numărul celor care promovează examenul de bacalaureat să fie similar cu cel din 2016. Tendinţele demografice ne arată o fereastră de stabilitate cel puţin până în 2020”, a mai arătat sursa citată.
Reprezentanţii celor cinci universităţi susţin că, deşi situaţia nu este una nouă, după examenul de Bacalaureat din acest an se poate spune că s-a intrat într-o nouă etapă a dezvoltării învăţământului superior românesc, în care universităţile nu îşi mai permit să funcţioeze în continuare “în virtutea conservatorismului şi a arbitrariului” şi este imperios necesar să fie gestionate mai bine fondurile existente, dar şi să se investească în calitatea studiilor.
"În acest context, se impune redimensionarea cifrelor de şcolarizare, însoţită de creşterea alocaţiei per student. Desigur, toţi ne dorim mai mulţi bani pentru învăţământ şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a agrea un calendar de creştere până la 6% în 2020. Însă, înainte de toate, este imperios necesar să gospodărim eficient fondurile existente. Nu ne permitem ca sistem să funcţionăm în virtutea conservatorismului, cu cifrele de şcolarizare din 2007-2008, când numărul de studenţi era dublu, în contextul în care ni se cere mai multă calitate, însoţită de mai multă echitate. Cifrele de şcolarizare existente n-au nicio bază raţională. Ele au ca punct de plecare capacitatea de şcolarizare în anii ‘90, la care s-au adăugat locuri bugetate negociate între unii rectori şi ministru. O componentă este istorică, cealaltă este arbitrară şi ţine mai degrabă de puterea de persuasiune a unora dintre rectori”, spune preşedintele Consorţiului Universitaria.
Acesta subliniază că nu se poate face învăţământ de calitate şi nu poate fi asigurată echitate socială cu actualele alocaţii per student, considerând oportun şi urgent să scadă cifrele de şcolarizare proporţional cu numărul de absolvenţi de bacalaureat, însoţită de creşterea alocaţiilor per student.
“O soluţie mai bună ar fi alocarea cifrelor de şcolarizare după criterii clare, care să reflecte calitatea universităţilor şi priorităţile strategice ale României. Mă tem că o astfel de soluţie ar dura prea mult, iar noi nu ne permitem costurile aşteptării", mai spune preşedintele Consorţiului.
Consorţiul Universitaria cere ministrului Educaţiei, Mircea Dumitru, creştereae alocaţia per student începând din acest an, printr-o gestionare a resurselor existente adecvată la contextul demografic.
“Statistica ne arată o fereastră de stabilitate demografică cel puţin până în 2020. Este imperios să o fructificăm şi să investim în calitate. Avem nevoie de o decizie urgentă, chiar în această lună. Chiar dacă soluţia este imperfectă, nu ne permitem să funcţionăm în continuare în virtutea conservatorismului şi a arbitrariului", a adăugat sursa citată.
În prima sesiune a examenului de Bacalaureat au promovat 88.167 de candidaţi dintre cei 129.395 care s-au prezentat la examen, rata de promovare fiind de 68,1%.
Dintre cei 161.448 de elevi înscrişi în clasele a XII-a zi şi a XIII-a în anul şcolar 2015-2016, 46.455 nu au dat Bacalaureatul în prima sesiune.
De asemenea, peste 7.000 de de absolvenţi de liceu care s-au înscris la prima sesiune a Bacalaureatului nu s-au prezentat la examen.
La Bacalaureatul din 2015, sesiunea iunie - iulie, au promovat 67,9 la sută dintre absolvenţi.
În 2004 au promovat Bacalaureatul 84,59 la sută dintre candidaţii înscrişi la prima sesiune, în 2005 - 84,68 la sută, în 2006 - 80,48 la sută, în 2007 - 82,08 la sută, în 2008 - 78,30 la sută, în 2009 - 81,47la sută, în 2010 - 69,30 la sută, în 2011 - 45,73 la sută, în 2012 - 44,41 la sută, în 2013 - 56,44 la sută, în 2014 - 60,65 la sută, iar în 2015 - 67,9 la sută. În cei 12 ani au promovat, în medie, 69,81 la sută din totalul candidaţilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
