PNL şi PSD au pus pe locuri eligibile 162 de persoane care au mai avut mandate în alte legislaturi, inclusiv în cea actuală, pentru ocuparea celor 466 de locuri disponibile în viitorul Parlament, ceea ce reprezintă în jur de 34% din numărul viitorilor parlamentari, în cazul în care toţi ar obţine mandatele. Acestora li se vor alătura actuali parlamentari din partea UDMR, PMP sau ALDE, în cazul în care vor depăşi pragul electoral. Dintre cei 162, 153 sunt actuali parlamentari, iar nouă au avut mandate în legislaturile 2004-2008 şi 2008-2012, în timp ce trei parlamentari, care au demisionat în vară în favoarea unor funcţii în administaţia locală, candidează acum pentru un nou mandat. PNL va schimba toţi parlamentarii în şapte judeţe, iar PSD în trei.
Liderii principalelor partide politice, PNL şi PSD, au anunţat o înnoire substanţială a listelor lor în viitorul Parlament, de peste 60%. Statistic, promisiunea lor a fost îndeplinită, dacă luăm în considerare locurile eligibile sau semieligibile: primele patru locuri din lista fiecărui dintre aceste partide pentru Cameră din fiecare judeţ, primele două pentru Senat, primele zece locuri de deputaţi în Bucureşti şi primele cinci de senatori şi câte un loc de deputat şi senator de Diaspora.
Însă înnoirea forului legislativ ar putea fi mai puţin substanţială întrucât o parte din parlamentarii lor din 2012 au plecat la alte partide, precum ALDE şi PMP, partide care le-au oferit locuri eligibile pe listele lor, în cazul în care vor trece pragul electoral de 5%. În plus, concurenţa pentru viitorul Parlament este mult mai mare întrucât Legea electorală a redus numărul deputaţilor şi senatorilor. Dacă la începutul legislaturii erau 588 de parlamentari, în 2016 vor fi aleşi 466, inclusiv cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale.
PSD are în acest moment 122 de deputaţi şi 47 de senatori. Dintre aceştia, 56 candidează pentru un nou mandat la Camera Deputaţilor şi 33 la Senat, inclusiv cinci social-democraţi care au avut mandate de parlamentar în alte legislaturi şi doi care au renunţat în vară la mandate pentru funcţii în administraţia locală, dar s-au răzgîndit în mai puţin de jumătate de an. Este vorba de Laurenţiu Nistor, actual preşedinte al CJ Hunedoara şi de Cornel-Cristian Resmeriţă, care a devenit în vară primar în Lupeni, în locul tatălui său, Cornel Resmeriţă.
Cele două grupuri parlamentare ale liberalilor însumează 113 deputaţi şi 48 de senatori. Pentru Cameră mai candidează doar 47 dintre ei, pentru Senat numai 26, iar aceste cifre includ trei persoane care au fost parlamentari în alte legislaturi şi pe Claudia Boghicevici care a demisionat din Parlament în vară pentru a fi vicepreşedinte al CJ Arad.
Deşi sunt relativ puţini parlamentarii PSD şi PNL care candidează din nou, cei care au reuşit să-şi convingă colegii să le acorde din nou încrederea au primit locuri pe listă care le asigură noul mandat. Cel puţin două treimi dintre ei sunt poziţionaţi fie pe primele două locuri ale listei pentru Camera Deputaţilor, fie pe primul loc pentru Senat. Un caz aparte este Capitala, unde populaţia mare asigură un număr mai ridicat de locuri eligibile. Un altul este Diaspora, unde este puţin probabil ca cele două formaţiuni politice să obţină mai mult de un mandat pentru fiecare Cameră.
Chiar dacă nu sunt actualmente parlamentari, unii candidaţi nu pot fi consideraţi ca figuri noi în politică întrucât au activat în Palatul Parlamentului în legislaturi anterioare. Este vorba, la PNL, de Corneliu Olar (Alba), Aurelian Danu (Braşov), Adriana Săftoiu (Bucureşti) şi Sulfina Barbu (Bucureşti). În aceeaşi situaţie se regăsesc Lia Olguţa Vasilescu (Dolj), Cătălin Nechifor (Suceava), Ioan-Narcis Chisăliţă (Caraş-Severin), Adrian Ţuţuianu (Dâmboviţa) şi Renică Diaconescu (Olt).
Sunt judeţe în care PNL şi PSD nu au mai pus niciun parlamentar în funcţie pe locuri eligibile. În cazul PNL, este vorba de Constanţa, Covasna, Giurgiu, Harghita, Mureş, Teleorman, Vrancea, judeţe în care fie sunt dominate de electoratul UDMR, fie de către cel al PSD. Social-democraţii schimbă complet garnitura de parlamentari în numai trei circumscripţii: Mehedinţi, Mureş şi Diaspora.
Există şi organizaţii care au preferat să meargă, cu unele excepţii, pe mâna actualilor parlamentari. Liberalii din Prahova sunt cea mai conservatoare filială a PNL având trei deputaţi în funcţie pe primele patru locuri de la Cameră (George Ionescu, Roberta Anastase şi Paul Dumbrăvanu), iar pe primele două locuri pentru Senat candidează senatorul Iulian Dumitrescu şi deputatul Virgil Guran. În judeţul Constanţa, unde liberalii au renunţat la toţi parlamentarii din această legislatură, PSD se prezintă în faţa electoratului, pentru Camera Deputaţilor, cu Iulian Iancu, Mircea-Titus Dobre, Ileana-Cristina Dumitrache şi Radu Babuş, toţi deputaţi în funcţie, iar senatorul Marius Moga candidează pentru un al doilea mandat.
O situaţie interesantă vedem la Bucureşti unde patru parlamentari PSD se regăsesc pe primele 10 locuri pentru Camera Deputaţilor, iar patru pe primele cinci de la Senat. Mai mult, trei dintre aceştia (Carmen-Ileana Moldovan, Şerban Nicolae şi Mihnea Costoiu) şi-au câştigat mandatele actuale în alte circumscripţii, semn că pesediştii încep să considere Capitala ca un teritoriu în care este de dorit să candideze, după ce ani în şir Bucureştii au fost un fief al dreptei. Liberalii au ales să împrospăteze considerabil garnitura din Bucureşti astfel că dintre candidaţii care au mai trecut prin Parlament, doar patru figurează pe locuri eligibile, toţi pe lista de la Cameră: Adriana Săftoiu, Eugen Nicolăescu, Ovidiu Raeţchi şi Sulfina Barbu.
Există o serie de parlamentari în funcţie care vor să schimbe Camera în care activează. Şase liberali vor treacă de la Senat la Camera Deputaţilor: Gavrilă Ghilea (Bihor), Marius Neculoiu (Braşov), Dumitru Oprea (Iaşi), Anca Boagiu, Nicolae Neagu (Sibiu), Ben Oni Ardelean (Timiş). Migraţia în sens opus este mai amplă, cu zece deputaţi care acum râvnesc la un mandat de senator: Ion Şcheau (Arad), Daniel Fenechiu (Bacău), Costel Şoptică (Botoşani), Daniel Zamfir (Braşov), Eleonora Carmen Hărău (Hunedoara), Cristina Pocora (Ialomiţa), Mircea Dolha (Maramureş), Virgil Guran (Prahova), Mircea Cazan (Sibiu) şi Alina Gorghiu (Timiş).
În cazul PSD, schimbul de parlamentari între Camere este mai echilibrat. Astfel, patru actuali sau foşti senatori vor să devină deputaţi: Viorel Chiriac (Braşov), Leonardo Badea (Dâmboviţa), Lia Olguţa Vasilescu (Dolj) şi Sorin Bota (Maramureş). Şase foşti sau actuali deputaţi vor acum să acceadă în Senat: Miron Smarandache (Bacău), Ioan-Narcis Chisăliţă (Caraş-Severin), Ioan Benga (Caraş-Severin), Iulian-Claudiu Manda (Dolj), Ioan Vulpescu (Bucureşti) şi Renică Diaconescu (Olt).
Parlamentarii nu îşi schimbă doar Camera, ci şi circumscripţia în care candidează, în comparaţie cu mandatul anterior deţinut. Este cazul următorilor liberali care candidează la Camera Deputaţilor: Cezar Preda (din Buzău la Dâmboviţa), Anca Boagiu (din Bucureşti în Maramureş), Mugur Cozmanciuc (din Iaşi în Neamţ), Romeo Nicoară (din Bucureşti în Satu Mare), Adriana Săftoiu (din Prahova în Bucureşti), Mihai Voicu (din Dolj în Diaspora) şi Ovidiu Raeţchi (din Diaspora în Bucureşti). Pentru Senat îşi schimbă circumscripţia patru liberali: Daniel Fenechiu (din Bucureşti în Bacău), Teodor Atanasiu (din Alba în Buzău), Iulian Dumitrescu (din Călăraşi în Prahova) şi Alina Gorghiu (din Bucureşti în Timiş).
La PSD, din rândul prezumtivilor viitori deputaţi şi-au schimbat circumscripţia Eugen Nicolicea (din Mehedinţi în Călăraşi), Iulian Iancu (din Bacău în Constanţa), Nicolae Bănicioiu (din Bucureşti în Iaşi), Tudor Ciuhodaru (din Vaslui în Iaşi) şi Carmen-Ileana Moldovan (din Dâmboviţa în Bucureşti). Din rândul social-democraţilor care vor să fie senatori după 11 decembrie candidează în alt judeţ Mihai-Viorel Fifor (din Dolj în Arad), Titus Corlăţean (din Bucureşti în Dâmboviţa), Eugen Teodorovici (din Buzău în Tulcea), Şerban Nicolae (din Mehedinţi în Bucureşti) şi Mihnea Costoiu (din Gorj în Bucureşti).
Există patru parlamentari care au schimbat atât Camera, cât şi judeţul: Ioan Vulpescu (PSD), Anca Boagiu, Daniel Fenechiu şi Alina Gorghiu (PNL).
Nu lipsesc candidaţii care au încercat şi alte partide înainte de a se înscrie în cel din partea cărora candidează acum. În 2012, Daniel Fenechiu a fost ales ca membru PPDD, ulterior a format Partidul Naţional-Democrat, care a încheiat un protocol de colaborare cu PNL. Astfel Fenechiu, a schimbat partidul, Camera şi circumscripţia în care candidează. Senatoarea Steliana Miron (Suceava) a venit în PNL tot de la PPDD. Deputatul de Ialomiţa Aurelian Ionescu a plecat din PNL pentru a se înscrie în ALDE şi s-a reîntors printre liberali, după ce l-a atacat public pe Călin Popescu-Tăriceanu, în perioada întocmirii listelor pentru alegeri. În aceeaşi situaţie, se află şi deputatul de Neamţ Cătălin Drăguşanu.
La PSD, Eugen Nicolicea a fost reales în 2012, ca deputat UNPR, dar s-a reîntors în PSD, primul partid care l-a făcut deputat. De data asta, a plecat din Mehedinţi pentru o candidatură în Călăraşi. Renică Diaconescu a fost deputat PC în legislatura 2004-2008, dar acum este candidat PSD. Tribulaţiile parlamentare ale lui Tudor Ciuhodaru se întind pe durata a două legislaturi pe o traiectorie ciclică. În 2008 a fost ales ca deputat PSD, apoi a trecut la PC şi apoi la UNPR. La alegerile din 2012 a candidat cu succes din partea PPDD, partid pe care l-a părăsit pentru a se întoarce la UNPR, însă în martie 2016 a devenit iarăşi membru PSD. Acum se află pe poziţia a treia a listei pentru Camera Deputaţilor a PSD din Iaşi, judeţ considerat un fief social-democrat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
