Un fost primar din judeţul Buzău, cu trei dosare penale, condamnat în două dintre acestea, ultima pedeapsă, de zece ani de închisoare, fiind dispusă în decembrie 2016, este la originea propunerii de modificare a conflictului de interese, care ar putea aduce achitarea pentru zeci de parlamentari şi aleşi locali. Edilul a fost judecat pentru conflict de interese şi, până să fie condamnat definitiv la doi ani şi două luni de închisoare, a reuşit să obţină la Curtea Constituţională o decizie de neconstituţionalitate a articolului din Codul penal privind conflictul de interese. Ministerul Justiţiei invocă această decizie când justifică necesitatea modificării prevederilor referitoare la conflictul de interese, care ar putea aduce achitarea pentru zeci de parlamentari şi aleşi locali.
Florentin Lungu, fost primar PSD la Primăria oraşului Nehoiu, judeţul Buzău, a obţinut în 6 octombrie 2015 o decizie de neconstituţionalitate a articolului 301 din Codul penal, înainte de a fi condamnat definitiv, în 28 aprilie 2016, la doi ani şi două luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.
Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit atunci, în unanimitate, că sunt neconstituţionale formularea „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor articolului 308 alineatul 1 din Codul penal, cu raportare la articolul 301 din Codul penal şi precum şi referirea la „raporturi comerciale” din articolul 301 alineatul 1.
Decizia Curţii Constituţionale a fost comunicată atunci preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentul şi Guvernului, pentru a face modificările în Codul penal privind conflictul de interese. Un an şi trei luni au trecut de la decizia Curţii Constituţionale până când Guvernul a venit cu o propunere de modificare a articolului 301 din Codul penal.
Miercuri, Ministerul Justiţiei a pus pe site proiectul de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, după ce oficiali din sistemul judiciar şi asociaţii ale magistraţilor au atenţionat că Guvernul Grindeanu vrea să aducă modificări codurilor penale în mod netransparent şi fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Invocând punerea în acord a codurilor penale cu decizii ale Curţii Constituţionale, inclusiv decizia din octombrie 2015 privind neconstituţionalitatea articolului 301 din Codul penal, luată în dosarul fostului primar Florentin Lungu, Ministerul Justiţiei propune modificări ale acestui articol care includ şi aspecte în cazul cărora CCR nu s-a pronunţat.
Astfel, în afara formulelor declarate neconstituţionale, modificările propuse sunt şi ca o faptă să fie încadrată la conflict de interese doar dacă folosul patrimonial obţinut de un funcţionar public în exercitarea funcţiei se dovedeşte că este „necuvenit”. De asemenea, prin modificările din proiectul de OUG sunt excluse dintre beneficiarii foloaselor patrimoniale persoanele cu care funcţionarul public s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani sau din partea cărora a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură.
Codul penal în vigoare din 1 februarie 2014 defineşte conflictul de interese, în articolul 301 alineatul 1, ca fiind „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură” şi prevede ca pedeapsă pentru cei găsiţi vinovaţi „închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Ministerul Justiţiei vrea să modifice şi dispoziţiile alineatului 1 al articolului 308 privind infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane.
Articolul prevede, în prezent, că dispoziţiile articolelor 289 (luarea de mită), 290 (darea de mită), 291 (traficul de influenţă), 292 (cumpărarea de influenţă), 295 (delapidarea), 297 (abuzul în serviciu), 298 (neglijenţa în serviciu), 299 (folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual), 300 (uzurparea funcţiei), 301 (conflictul de interese) şi 304 (divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice privitoare la funcţionarii publici) se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane care exercită un serviciu de interes public ori în cadrul oricărei persoane juridice.
În proiectul de OUG, Ministerul Justiţiei vrea ca dintre aceste prevederi să fie eliminate conflict de interese şi de neglijenţă în serviciu. Neglijenţa în serviciu este acum prevăzută de articolul 298 din Codul penal, Ministerul Justiţiei propunând prin OUG abrogarea acestuia.
Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că proiectul privind modificarea conflictului de interese nu lămureşte sintagma "raporturi comerciale”, cum a decis Curtea Constituţională, ci elimină cu totul societăţile comerciale din textul de lege.
"Consecinţa este aceea că un funcţionar va putea acorda nestingherit foloase societăţilor comerciale faţă de care acesta are sau a avut un interes. Mai mult, Curtea Constituţională remarcase doar lipsa de previzibilitate a dispoziţiilor legale şi nicidecum faptul că nu s-ar justifica incriminarea acestor categorii de fapte", arată DNA.
Cum a ajuns conflictul de interese la Curtea Constituţională
În 30 octombrie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat că Florentin Lungu, atunci primar al oraşului Nehoiu, din judeţul Buzău, a fost în conflict de interese, pentru că a aprobat o plată de 273.735 de lei în cadrul unui contract de lucrări încheiat între Primăria Nehoiu şi firma sa, SC Prodfor SRL. Contractul de lucrări a fost încheiat în 13 mai 2008, când primar era Alexandru Corcodel, însă plata a fost făcută în aprilie 2013, când Lungu se afla la conducerea primăriei.
ANI a sesizat atunci Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, care în urma cercetărilor l-a pus sub acuzare pe Florentin Lungu şi l-a trimis în judecată în 19 martie 2014, pentru două fapte de conflict de interese, respectiv o plată făcută de Primăria Nehoiu firmei sale pentru lucrări realizate la şcoala din Nehoiu şi pentru atribuirea preferenţială a unui contract, în valoare de 72.550 de lei, societăţii Transervcons Andi SRL Nehoiu, reprezentată de administratorul Elena Iulica Burlacu, în condiţiile în care aceasta era şi angajată, din 2010, la firma lui Lungu.
Un an mai târziu, în 23 ianuarie 2015, Judecătoria Pătârlagele l-a condamnat pe Florentin Lungu la doi ani şi două luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Instanţa a dispus atunci şi o pedeapsă complementară, lui Lungu fiindu-i interzise timp de zece ani drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie din cadrul autorităţii de stat. Lungu era atunci în arest la domicilu într-un alt dosar.
Florentin Lungu a contestat decizia la Curtea de Apel Ploieşti, care în 28 aprilie 2016, după mai bine de un an de judecată, l-a condamnat definitiv la doi ani şi două luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.
În 24 octombrie 2014, când dosarul lui Florentin Lungu era în judecată la Judecătoria Pătârlagele, instanţa a admis o cerere a primarului de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate privind conflictul de interese.
După un an de la sesizare, în 6 octombrie 2015, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lungu şi a constatat că sunt neconstituţionale atât sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor articolului 308 alineatul 1 din Codul penal, cu raportare la articolul 301 din Codul penal, cât şi sintagma „raporturi comerciale” din articolul 301 alineatul 1 din Codul penal.
Reprezentantul Ministerului Public a cerut atunci respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în timp ce preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocaţii lui Lungu arătau că articolul 301 alineatul 1 din Codul penal nu prevede condiţia ca folosul patrimonial procurat prin luarea deciziei la care funcţionarul public participă să fie „injust”, motiv pentru care funcţionarul public se situează în sfera ilicitului penal de fiecare dată când participă la luarea unei decizii prin care se creează un folos material unei persoane cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani.
Florentin Lungu, condamnat pentru conflict de interese în două dosare
În decembrie 2014, în timp ce era judecat pentru conflict de interese, Florentin Lungu a fost arestat într-un alt dosar, pentru nouă infracţiuni, printre care şi o altă faptă de conflict de interese.
Printre acuzaţii au fost instigarea unor angajaţi din Primăria Nehoiu şi de la Ocolului Silvic Gura Teghii să semneze în fals mai multe acte, să distrugă şi apoi să rescrie registre de evidenţă a proceselor verbale de punere în posesie a unei persoane pentru a putea obţine el trei hectare de teren, să taie fără drept şi să sustragă material lemnos aflat pe acel teren, pentru crearea unui drum de acces către mai multe construcţii ale acestuia.
În 5 mai 2015, procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti l-au trimis în judecată în acest dosar, iar în 22 decembrie 2016, Judecătoria Pătârlagele l-a condamnat la zece ani, trei luni şi 20 de zile închisoare, decizia nefiind definitivă. Ca pedeapsă accesorie, lui Florentin Lungu i-a fost interzis dreptul de a ocupa funcţia de primar pe o perioadă de cinci ani.
La pedeapsa de peste zece ani de închisoare s-a ajuns după comasarea mai multor pedepse între şapte luni şi trei ani şi două luni, primite de Lungu după ce instanţa l-a găsit vinovat de abuz în serviciu, fals intelectual, conflict de interese, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, infracţiuni silvice şi distrugerea unui bun, la acestea fiind adăugate şi pedepsele primite în celălalt dosar în care a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.
Florentin Lungu a stat în arest preventiv din 8 decembrie 2014 până în 8 ianuarie 2015 şi în arest la domiciliu din 9 ianuarie 2015 până în 26 martie 2016, când măsura preventivă i-a fost înlocuită cu controlul judiciar.
Florentin Lungu mai este judecat într-un dosar, pentru abuz în serviciu, alături de actualul primar al oraşului Nehoiu, Ionuţ Milea (PSD), care până să fie ales în iunie 2016, a fost primar interimar după suspendarea lui Lungu din funcţie.
La data alegerilor locale, atât Ionuţ Milea cât şi Florentin Lungu erau judecaţi în dosarul de abuz în serviciu, fiind acuzaţi că, împreună cu alţi cinci funcţionari din Primăria Nehoiu şi cu administratorul unei firme, au prejudiciat bugetul local cu aproape 115.000 de lei prin neexecutarea sau supraevaluarea unor lucrări de reabilitare a sediului policlinicii din Nehoiu, în perioada 2008 - 2012.
Dosarul a fost trimis Tribunalului Buzău în 13 aprilie 2016, următorul termen fiind stabilit în 26 ianuarie 2017, când va fi audiat Florentin Lungu.
Modificarea conflictului de interese în forma propusă de Ministerul Justiţiei ar putea duce la achitarea a zeci de parlamentari şi aleşi locali
Parlamentari şi aleşi locali judecaţi pentru conflict de interese în baza prevederilor actuale ale articolului 301 din Codul penal ar putea obţine achitarea dacă OUG propusă de Ministerul Justiţiei va fi adoptată în forma propusă spre dezbatere.
Numai în 2016, Parchetul instanţei supreme a trimis în instanţă 48 de dosare privind infracţiuni de conflict de interese, dintre care 46 de rechizitorii şi două acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. În aceste dosare sunt judecaţi 54 de inculpaţi, printre care un senator, un deputat, 17 primari, şase consilieri locali şi patru viceprimari.
“Demne de remarcat sunt şi aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar şi un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociaţii comunale ai căror membri obţineau subvenţii; deputaţi ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali şi alţi funcţionari publici ce derulau achiziţii publice prin încredinţare directă către firme controlate de aceştia", arată Parchetul instanţei supreme.
Procurorul general Augustin Lazăr declara, într-un interviu pentru RFI, că în cazul adoptării OUG privind modificarea Codului Penal, cei 25-30 de parlamentari trimişi în judecată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru conflict de interese vor fi achitaţi, iar la aceştia se adaugă primari şi consilieri locali judecaţi pentru aceleaşi fapte.
”Infracţiunea de conflict de interese a fost golită de conţinut aşa cum a fost ea modificată pe motivul foarte subtil că a fost declarată o anumită parte a textului neconstituţională. Iniţiatorul proiectului de ordonanţă a venit cu o «inginerie» juridică pe care a mai încercat-o şi anterior spunând aşa: folosul patrimonial care este prevăzut în textul de lege ca urmare a infracţiunii conflict de interese să aibă un caracter necuvenit. Iată cum acest text de lege, care a fost folosit de organele judiciare pentru combaterea corupţiei, a fost lipsit de conţinut şi, în continuare, cei pe care noi i-am trimis în judecată pentru această faptă vor fi achitaţi. Toată lumea va demonstra că folosul este «cuvenit». Dacă un primar a încheiat un contract cu soţia lui, iar soţia a făcut prestările de servicii, conflictul de interese nu mai poate fi probat. Legea sancţionează lipsa de moralitate în dirijarea fondurilor (n.r. publice) către anumite persoane”, a argumentat procurorul general.
Modificarea textului privind infracţiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracţiuni, susţin reprezentanţii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
"Pentru a ilustra această potenţială consecinţă, arătăm că menţiunea suplimentară privind foloase patrimoniale «necuvenite» nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi şi obligaţii corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care şi-a angajat soţia sau fiii la cabinetul său, iar aceştia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajaţi, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfăşurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul «necuvenit«, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracţiunii de abuz în serviciu. Or legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcţionar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparţinând soţului/soţiei, rudelor şi celorlalte categorii de persoane prohibite de lege", potrivit PICCJ.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
