Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri, au stabilit procurorii DNA, în ancheta privind ordonanţa de urgenţă, care a trimis dosarul la Parchetul instanţei supreme să continue cercetările pentru cinci fapte, printre care sustragere sau distrugere de înscrisuri şi de probe. DNA precizează că, proiectul OUG 13 avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.
Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, luni, că a clasat o faptă din dosarul privind OUG 13 şi a trimis cauza la Parchetul instanţei supreme să continue cercetările pentru favorizarea făptuitorului, fals intelectual, prezentarea de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi de probe.
Procurorii DNA care au făcut ancheta în acest dosar prezintă situaţia rezultată în urma efectuării urmăririi penale.
Anchetatorii arată că în 16 ianuarie 2017, ministrul Justiţiei de la acea dată, Florin Iordache, a avut iniţiativa modificării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curţii Constituţionale cu legislaţia internă. De asemenea, ministrul a precizat că intenţionează şi promovarea unui proiect privind graţierea unor pedepse.
Tot atunci, ministrul şi-a exprimat intenţia ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede, pentru a fi promovate în şedinţa de Guvern din 18 ianuarie. În acest context, Florin Iordache a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiţiei un document ce conţinea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.
Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiţiei vizau dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu, dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de conflict de interese, modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de corupţie, darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă, modificări ale Codului de procedură penală, printre care se regăseau şi modificări ale modului de sesizare, denunţul şi plângerea.
În urma solicitării ministrului, personalul de specialitate din Ministerul Justiţiei a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curţii Constituţionale ar fi trebuit transpuse în legislaţie, indicând în concret o soluţie pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgenţa pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.
În cursul zilei de 17 ianuarie s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea codurilor penale, precum şi cu privire la graţiere, renunţându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu.
“În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiţia existenţei unei plângeri penale prealabile precum şi diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunţat la modificarea infracţiunilor de corupţie clasice, deoarece s-a atras atenţia asupra posibilităţii sancţionării României care este parte a Convenţiei de la Merida”, a precizat DNA.
La data de 18 ianuarie, proiectele nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, aşa cum se intenţionase iniţial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituţii din domeniul judiciar.
După 25 ianuarie, aceste opinii au fost centralizate de specialiştii Ministerului Justiţiei, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar şi cu privire la intenţia promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a justifica urgenţa.
În toată această perioadă, personalul de specialitate din Ministerul Justiţiei a întocmit şase note prin care exprimau critici la adresa acelor proiecte.
“Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conţine peste 30 de pagini şi în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP şi CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanţii sistemului judiciar. Prin această notă, specialiştii Ministerului Justiţiei opinează că nu este oportună promovarea prin OUG”, au arătat procurorii.
În 31 ianuarie, în jurul orei 17.00, Ministerul Justiţiei a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea codurilor penale, de la cele cinci instituţii avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ şi Consiliul Superior al Magistraturii.
În aceeaşi zi era programată şedinţa de Guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi privind domeniul fiscal. Şedinţa de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a aşteptat redactarea şi transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT), referitor la proiectele de buget.
Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea codurilor penale nu figura pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern din 31 ianuarie, iar până la ora programată iniţial pentru şedinţa de Guvern – 19.45, pentru acest proiect de act normative erau transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne şi cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare.
Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracţiunile din domeniul circulaţiei rutiere.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observaţii. Acest aviz atrăgea atenţia asupra insuficientei motivări a caracterului de urgenţă a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.
Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), această solicitare a fost înregistrată în 31 ianuarie, în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la şedinţa de Guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanţei de urgenţă şi sub forma proiectului de lege, au precizat procurorii DNA.
Deşi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanţii Ministerului Justiţiei au ataşat avizul negativ al Consiliului emis însă pentru forma proiectelor aşa cum fuseseră publicate în 18 ianuarie, deşi între timp apăruseră modificări de substanţă, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu şi a favorizării făptuitorului.
Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.
În privinţa avizului Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri a fost înregistrat şi ştampilat la cabinetului ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial.
Imediat după înregistrare, semnare şi ştampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiţiei în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ştampilă şi număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial.
Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP şi CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunţa la adoptarea în forma OUG şi se iniţia ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.
Avizul MRP critica nemotivarea urgenţei proiectului de modificare a codurilor penale. Acest aviz a fost predat de reprezentanţii MRP către reprezentanţii Ministerului Justiţiei. Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a luat la cunoştinţă despre conţinutul avizului MRP după ora 20.00 şi a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiţiei, impedimentele rezultate din avizul MRP.
Între orele 20.00 şi 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuţii tensionate cu privire la avizul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, între reprezentanţii MRP şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei.
În final, reprezentanţii MRP au fost convinşi să modifice avizul iniţial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a codurilor penale.
Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 - 21.15, fiind înregistrat, semnat, ştampilat şi transmis prin fax către Ministerul Justiţiei, unde a fost înregistrat cu acelaşi număr ca şi primul aviz.
“Este de menţionat că, deşi până la ora iniţială stabilită pentru începerea şedinţei de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), şedinţa de Guvern a fost totuşi amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP şi CPP. Această amânare a şedinţei de guvern a avut loc, deşi acest ultim act nu era menţionat pe ordinea de zi şi nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga şedinţă de Guvern a durat între 15 şi 25 minute”, au mai arătat procurorii DNA.
În timpul şedinţei, după ce s-au discutat şi adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum şi un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiţiei a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care şi proiectul OUG pentru modificarea codurilor penale.
Expunerea ministrului Justiţiei a durat două-trei minute, iar proiectul OUG 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existenţa avizelor, deşi cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost ataşat la dosarul de avize.
Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanţii Ministerului Justiţiei chiar în seara zilei de 31 ianuarie, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiţiei abia a doua zi, 1 februarie, la acelaşi număr cu primul aviz de la MRP - cel cu observaţii şi propuneri, care fusese transmis prin fax în 31 ianuarie, în jurul orelor 20.02.
Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observaţii şi propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul către Ministerul Justiţiei, a fost distrus în interiorul MJ.
De asemenea, şi originalul primului aviz cel cu observaţii şi propuneri, emis de MRP şi predat reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiţiei.
Procurorii au mai constatat că, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiţiei, cu referire şi la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute menţiuni nereale în condica de predare-primire de la cabinetul ministrului Justiţiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP şi înregistrat oficial cu număr şi ştampilă la nivelul Ministerului Justiţiei.
“De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite şi alte documente care să justifice menţiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiţiei”, susţin anchetatorii.
În aceste condiţii, procurorii DNA au apreciat că este oportună extinderea urmăririi penale în acest dosar, pentru: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP şi înregistrat oficial la nivelul Ministerului Justiţiei (pe data de 31 ianuarie), precum şi de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentanţilor Ministerului Justiţiei; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual, în raport de menţiunile reprezentând atestări ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfăşurării urmăririi penale, în cuprinsul condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum şi cu privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele menţiuni.
Procurorii au mai constatat că nu se poate reţine în această cauză săvârşirea infracţiunii prevăzute de articolul 13 din Legea 78/2000 de către persoane ce deţin funcţii de conducere într-un partid politic, care şi-ar fi exercitat autoritatea sau influenţa politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31 ianuarie, a unei ordonanţe de urgenţă prin care au fost modificate codurile penale, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârşirea vreunei fapte de natură penală.
Anchetatorii au mai constatat că nu sunt date sau indicii concrete care să conducă la concluzia săvârşirii unor infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie.
De asemenea, în urma analizării declaraţiilor martorilor audiaţi în această cauză, a documentelor ridicate şi a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete în sensul celor sesizate în sesizarea ce a stat la baza înregistrării acestui dosar.
Din analiza actelor de urmărire penală au rezultă indicii cu privire la săvârşirea infracţiunilor de favorizare a făptuitorului, prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual,
În condiţiile în care aceste infracţiuni nu intră în sfera de competenţă de Direcţiei Naţionale Anticorupţie, s-a disjuns cauza privind cele cinci infracţiuni şi s-a declinat spre soluţionare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În dosarul privind OUG 13 au fost audiaţi la DNA, în calitate de martor, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Graţiela Gavrilescu, şi foştii secretari de stat de la Ministerul Justiţiei Oana Schmidt Hăineală şi Constantin Sima.
Direcţia Naţională Anticorupţie a început anchetă cu privire la modul de elaborarea OUG 13 din 31 ianuarie privind modificarea codurilor penale, abrogată de Guvern la cinci zile după adoptare, în urma unui denunţ formulat, în 24 ianuarie, de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.
În denunţul de la DNA, membrii asociaţiei ”Iniţiativa România” i-a acuzat pe premierul Sorin Grindeanu, pe fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, şi pe preşedintele PSD, Liviu Dragnea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
