Fostul ministru al Economiei Dan Ioan Popescu a declarat, la ieşirea de la DIICOT, că procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal în cazul Rompetrol 2, “un dosar mamut, de peste un million de pagini”, dar nu a dat declaraţie miercuri, urmând să revină în altă zi. Dan Ioan Popescu a precizat, pentru News.ro, că procurorii i-au pus sechestru pe două apartamente, pe terenuri păşune şi pe conturi.
“Nu am dat declaraţie, mi s-a adus la cunoştinţă urmărirea penală. Este un dosar mamut, iar asta înseamnă poate un milion de pagini. Îl voi consulta şi apoi voi da şi declaraţii. (…) Nu eram prieten cu Patriciu, nu am discutat niciodată cu acesta, nu pe acest subiect, că de discutat, se discută”, a spus Dan Ioan Popescu.
El a precizat că, din informaţiile pe care le are, statul nu a pierdut absolut nimic, iar din datoria Rompetrol s-au recuperat peste 200 de milioane de euro până în prezent.
“Acea oră de urgenţă a fost dată pentru un agent economic care între timp a plătit zece miliarde de euro la bugetul de stat, care asigură şapte mii de locuri de muncă şi care, după părerea mea, şi-a îndeplinit toate îndatoririle. Statul nu a pierdut absolut nimic. Păi dacă Patriciu a vândut cu trei miliarde de euro, iar statul are 50 la sută, cât a primit statul? (…) Începând cu 2003 s-au plătit câte 25 de milioane de euro anual, cu titlu de dobândă la obligaţiuni”, a precizat Dan Ioan Popescu.
Fostul ministru a mai spus că procurorii i-au pus sechestru “pe puţinele bunuri pe care le are”, adăugând că a respectat şi respectă legea, iar această punere sub acuare i-a afectat imaginea internă şi externă.
“Am o imagine externă şi relaţii, nu-mi place acest mod de lucru. Voi reveni la DIICOT când voi avea posibilitatea să studiez dosarul”, a mai spus Dan Ioan Popescu.
Întrebat cum comentează declaraţiile date, în calitate de martor, de fostul ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu şi de fostul premier Adrian Năstase, în care au prezentat nereguli ale şedinţei de guvern în urma căreia s-a dat OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare, de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de Ministerul Finanţelor, Dan Ioan Popescu a spus: “Şedinţele de guvern aveau doar două persoane cu drept de veto: primul ministru şi ministrul Justiţiei. Doar două persoane aveau drept de veto şi doar o singură persoană îşi permitea să introducă anumite documente pe ordinea de zi. Toate aceste chestiuni sunt convins că se vor clarifica”.
La DIICOT au fost, miercuri, şi foştii miniştri Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, fiind citaţi pentru a li se aduce la cunoştinţă că sunt urmăriţi penal în dosarul Rompetrol 2.
Fostul ministru de Finanţe Mihai Tănăsescu a fost pus în 17 iunie sub urmărire penală, de către procurorii DIICOT, în dosarul Rompetrol 2, fiind acuzat de complicitate la delapidare.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, pe 31 mai, ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a lui Mihai Tănăsescu, ministru al Finanţelor în perioada 2000 - 2004, Dan Ioan Popescu, ministru al Economiei şi Comerţului în perioada 2003 - 2004, Sebastian Vlădescu, fost inistru al Finanţelor în perioada 2005 - 2007, respectiv în perioada 2009 - 2010 şi Gheorghe Pogea, ministru al Finanţelor în perioada 2008 - 2009.
Pe 24 mai, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a transmis Parchetului instanţei supreme referatul şi documentaţia din care rezultă că cei patru foşti miniştri sunt suspectaţi de comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare.
“În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul Economiei şi Comerţului, Popescu Ioan Dan, şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice", informa DIICOT.
Procurorii precizau că, la data de 24 octombrie 2003, în şedinţa de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative.
"În acest sens, de menţionat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27.10.2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normative”, mai arăta DIICOT.
În dosarul Rompetrol 2, procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe bunuri şi acţiuni ale companiilor Kaz Munay Gas, Oilfield Business Solutions şi Rompetrol Rafinare, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari şi aproape 35 de milioane de euro.
Anchetatorii au dispus, în 22 aprilie, schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 14 suspecţi, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, delapidare, evaziune fiscală şi complicitate la aceste fapte, precum şi spălare de bani.
De asemenea, cei 14 suspecţi sunt urmăriţi penal şi pentru manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare “care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare, care menţin prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multora instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, utilizare a informaţiei privilegiate”.
Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus introducerea în cauză ca părţi responsabile civilmente a Kaz Munay Gas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA şi SC Rompetrol Rafinare SA, a precizat DIICOT.
Potrivit procurorilor, în 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi infracţionale în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare, folosirea şi însuşirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidenţierea în actele contabile ale societăţilor pe care le controlau a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultaţi din activităţile infracţionale şi externalizarea fondurilor astfel obţinute din activităţile infracţionale.
Anchetatorii susţin că grupul infracţional a urmărit dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice (creanţele Libia şi Turkmenistan) delapidarea sumelor cuvenite bugetului de stat şi însuşirea acestora de către persoane care făceau parte din grupul Rompetrol, în acest sens fiind adoptată în 2003 şi o OUG prin care obligaţiile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare, în valoare de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice.
Dosarul Rompetrol 2 este disjuns din cel în care au fost deja condamnate 12 persoane şi în care a fost judecat şi Dinu Patriciu. În dosarul iniţial Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în octombrie 2014, pe fostul senator Sorin Roşca Stănescu, la doi ani şi patru luni de închisoare, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş. la doi ani şi opt luni de închisoare, în ambele cazuri pedepsele fiind dispuse cu executare. În cazul omului de afaceri Dinu Patriciu judecătorii Curţii au încetat procesul penal, ca urmare a decesului acestuia şi au lăsat nesoluţionată partea civilă legată de acesta.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
