Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins, marţi, propunerile de sesizare a Inspecţiei Judiciare privind declaraţiile făcute de procurorul general al României, Augustin Lazăr, după adoptarea OUG 13 şi de verificare de către inspectorii judiciari a anchetei făcute de procurorii DNA în cazul Ordonanţei.
Decizia de respingere a celor două propuneri, care erau cuprinse în ordinea de zi suplimentară a Plenului CSM, a fost luată cu majoritate de voturi.
Propunerile au fost făcute de judecătoarea Simona Marcu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, în timpul şedinţei Plenului CSM
Simona Marcu a arătat că sesizarea Inspecţiei Judiciare trebuie făcută în contextul în care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi-a arogat competenta de a verifica legalitatea şi oportunitatea emiterii unui act normative, aspect reţinut în decizia de luni a Curţii Constituţionale.
Judecătoarea a mai spus că sesizarea Inspecţiei Judiciare ar trebui făcută şi sub alte aspect, care să fie decise de membrii CSM, în special cu privire la situaţia de la DNA Ploieşti, respectiv dacă s-au cunoscut disfuncţionalităţile de la această unitate de parchet şi dacă s-au luat măsuri preventive.
Simona Marcu a mai spus că Inspecţia Judiciară ar trebui să verifice modul în care procurorul general, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară aprobării OUG 13 de modificare a codurilor penale, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat.
Curtea Constituţională a admis, luni, că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea în acest sens a fost făcută de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, preciza că dacă DNA s-ar fi limitat în acţiunea sa să verifice dacă în mod concret s-a săvârşit vreo infracţiune în legătură cu acele fapte, lucrurile s-ar fi derulat în mod firesc, fără apariţia unui conflict. El a precizat că acţiunea DNA nu doar că s-a subrogat Curţii Constituţionale în verificările făcute, dar a şi "perturbat" activitatea Guvernului.
“DNA a început o acţiune care s-a marcat prin descinderi la MJ, audieri de la cel mai mic la cel mai mare în legătură cu felul în care s-a adoptat un act normativ. El se aprobă în anumite condiţii şi este o putere delegată din partea autorităţii legislative (...) DNA s-a apucat să vadă în ce măsură s-au îndeplinit condiţiile unei OUG, dacă s-au primit toate avizele, lucruri care exced competenţelor DNA”, a spus Dorneanu.
DNA a anunţat luni că, în dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii au dispus, în 24 februarie, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Anchetatorii au mai decis disjungerea şi declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cauzei legată de cinci infracţiuni, respectiv: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută şi sancţionată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual.
Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri.
DNA precizează că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
